Sonet către Cristos răstignit
„Sonet către Hristos răstignit” | |
Autor | Ioan de Ávila |
---|---|
Limbă | limba spaniolă |
Gen | poezie |
Data publicării | |
Modifică date / text |
Sonetul către Cristos răstignit, cunoscut și după versul său inițial „Nu mă mișca, Doamne, ca să te iubesc”, este un poem anonim, una din creațiile de vârf ale poeziei mistice în limba spaniolă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea.
Paternitate
modificareDeși autorul său rămâne necunoscut, este atribuit de regulă sfântului Ioan de Ávila sau călugărului augustinian Miguel de Guevara, care l-a publicat în lucrarea sa Arta doctrinală și modul general de a învăța limba matlazinga (1638). Deși a fost tipărit pentru prima oară în lucrarea medicului madrilen Antonio de Rojas Cartea intitulată Viața spiritului (Madrid, 1628), a circulat cu mult timp înainte într-o versiune scrisă de mână. Cel mai puternic argument pentru atribuirea paternității lui Ioan de Ávila, după cum subliniază Marcel Bataillon, este că precedentul ideii centrale a sonetului (dragostea lui Dumnezeu pentru Dumnezeu însuși) se găsește în multe texte ale sfântului, precum, de exemplu, Audi filia unde sfântul spune:
„Aunque no hubiese infierno que amenazase, ni paraíso que convidase, ni mandamiento que constriñese, obraría el justo por sólo el amor de Dios lo que obra.” -cap. L (în română: „Chiar dacă nu ar exista iadul care să îl amenințe, nici raiul la care să jinduiască, nici vreo altă poruncă care să-l silească, cel drept ar lucra doar din dragoste de Dumnezeu ce ar lucra”).[1]
Ipoteza ca Tereza de Ávila să fi fost autoarea sonetului nu se verifică, deoarece scriitoarea nu stăpânea tehnica versificației cu metri lungi; nici nu poate fi atribuită lui Francisc de Xavier sau lui Ignațiu de Loyola. Montoliú, în schimb, apără teza conform căreia autorul sonetului ar fi putut fi Lope de Vega.[2]
Tema sonetului este idealul creștin de lepădare de sine fără răsplată.
Textul sonetului
modificare
|
|