Stepan Kolesnicenko

Stepan Kolesnicenko
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Iakîmiv Iar, Staromaiakivska silska hromada, Odesa, Ucraina Modificați la Wikidata
Decedat (29 de ani) Modificați la Wikidata
Raionul Hluhiv, RSS Ucraineană, URSS Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Soviet Union (1924–1955).svg URSS Modificați la Wikidata
Activitate
Bătălii / RăzboaieRăzboiul de Iarnă
Războiul Germano-Sovietic  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
DecorațiiOrdinul Steagul Roșu
Ordinul Lenin
Ordinul Steaua Roșie
Erou al Uniunii Sovietice  Modificați la Wikidata

Stepan Kolesnicenko (în rusă Степан Колесниченко; n. , Iakîmiv Iar, Staromaiakivska silska hromada, Odesa, Ucraina – d. , Raionul Hluhiv, RSS Ucraineană, URSS) a fost un militar sovietic, participant al celui de-Al Doilea Război Mondial și Erou al Uniunii Sovietice (distins postum în 1943).

BiografieModificare

S-a născut în satul moldovenesc Hîrtop din ținutul Tiraspol, gubernia Herson, Imperiul Rus (actualmente în Transnistria, Republica Moldova). După absolvirea școlii a lucrat ca șofer de tractor. În 1934 a absolvit primul curs al unei școli tehnice mecanice, după care a lucrat ca șofer, mecanic auto. În 1935, a fost chemat să servească în Armata Roșie. În 1939 a absolvit clubul de zbor din Odesa. A luat parte la bătăliile războiului sovieto-finlandez. Ulterior, a absolvit Școala de pilotaj a aviației militare din Odesa. Începând cu primăvara anului 1942, a luptat pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial.[1]

Până în iulie 1943, a slujit în calitate de locotenent-asistent al Regimentului 519 de aviație de vânătoare al celei de-a 283-a divizii de aviație de vânătoare, la rândul ei, parte a celei de-a 16-a armată aeriană a frontului central. În acel moment, zburase 114 misiuni de luptă, luase parte la 24 de bătălii aeriene, doborând 16 avioane inamice de sine-stătător și încă 4, ca parte a unei formații de luptă.[2] Pentru aceste misiuni, a fost nominalizat la titlul de Erou al Uniunii Sovietice.

Pilotul a murit într-o bătălie aeriană pe teritoriul regiunii Sumî din RSS Ucraineană pe 30 august 1943. A fost înmormântat într-un mormânt comun din satul Bereza, raionul Gluhovski. Prin decretul prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 2 septembrie 1943, locotenentului i-a fost acordat titlul de Erou al Uniunii Sovietice, pentru „curajul și eroismul arătat în luptele aeriene împotriva invadatorilor germani”.

El a primit, de asemenea, ordinele „Lenin”, „Stindardului Roșu” și „Stelei Roșie”.

O școală și o stradă din satul natal sunt numite în cinstea militarului. De asemenea, o placă memorială în memoria sa a fost instalată pe clădirea școlii din satul Șipca, raionul Grigoriopol.[3]

ReferințeModificare

  1. ^ Biografie la warheroes.ru
  2. ^ М. Ю. Быков. Все Асы Сталина 1936—1953 гг.. — Научно-популярное издание. — М.: ООО «Яуза-пресс», 2014. — 1392 с. — (Элитная энциклопедия ВВС). — 1500 экз. — ISBN 978-5-9955-0712-3.
  3. ^ Официальный сайт Министерства культуры Российской Федерации. Открытие мемориальных досок Героям Советского Союза в Приднестровье.

BibliografieModificare

  • Герои Советского Союза: Краткий биографический словарь / Пред. ред. коллегии И. Н. Шкадов. — М.: Воениздат, 1987. — Т. 1 /Абаев — Любичев/. — 911 с. — 100 000 экз. — ISBN отс., Рег. № в РКП 87-95382.
  • Коренев А. А. Пароль — подвиг. Кишинев, 1968.