Strada Gabroveni
| Gabroveni | |
.jpg) Strada Gabroveni, vedere dinspre B-dul Ion C. Brătianu | |
| Caracteristici | |
|---|---|
| Localitate | București[1]  |
| Sector | 3 |
| Început | Strada Șelari |
| Sfârșit | Bulevardul Ion C. Brătianu |
| Lungime | 220 m |
| Importanță socială | |
| Note | |
Modifică text  | |
Strada Gabroveni este situată în centrul municipiului București, în Sectorul 3.
Descriere modificare
Strada Gabroveni este orientată de la vest spre sud-est și se desfășoară pe o lungime de 220 de metri între străzile Șelari și Bulevardul Ion C. Brătianu.[2] La circa 110 de metri de la intersecția cu strada Șelari, după ușoara curbă la dreapta, pe partea stângă este Strada Zarafi care ajunge în Lipscani, apoi după încă 40 de metri, pe partea dreaptă, este intersecția cu Pasajul Francez care face corespondența cu strada Covaci. După alți 50 de metri strada Gabroveni se intersectează cu strada Șepcari și se încheie în Bulevardul Ion C. Brătianu.
Istoric modificare
Denumirea străzii se trage de la numele orașului Gabrovo din Bulgaria, oraș recunoscut în trecut pentru producția de cuțite. Negustorilor care veneau cu asemenea marfă din Bulgaria și care au creat o mică comunitate în zonă, li se spunea „gabroveni”, termen care s-a românizat și a dat și numele străzii.[3]
În anul 1893 pe această stradă a fost deschisă „Berăria Mihalcea și Caragiale” deținută de dramaturgul Ion Luca Caragiale. În 1930 strada Gabroveni purta numele politicianului francez Henry Franklin-Bouillon[4], nume care este menținut și în anul 1940.[5]
Strada a fost reabilitată în cadrul proiectului pilot de restaurare a zonei istorice din centrul capitalei inițiat de Primăria Bucureștiului.[6]
Monumente istorice și clădiri modificare
Majoritatea clădirilor aflate pe strada Gabroveni datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Ansamblul de arhitectură „Strada Gabroveni” este înscris pe Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 1069, cod LMI B-II-a-B-18798.[7] După reabilitarea străzii s-au deschis și funcționează o întreagă galerie de magazine, puburi, fast-fooduri, pizzerii etc. care au revigorat viața comercială a zonei. O inițiativă edilitară care a fost declanșată în ultima vreme a fost renovarea hanului Gabroveni aflat în această zonă (cu acces din strada Lipscani), unul din cele mai importante hanuri ale vechiului București.[8]
Galerie foto modificare
-
Strada Gabroveni, vedere spre bd. Ion C. Brătienu -
Seara pe strada Gabroveni -
Hanul Gabroveni renovat (din str. Lipscani)
.jpg)
.jpg)
Note modificare
- ^ Monuments database,
- ^ Strada Gabroveni pe hartă, www.openstreetmap.org, accesat la 24 septembrie 2014
- ^ „Gabrovean” la DEX online, accesat la 4 noiembrie 2014
- ^ „Ghidul circulației pe anul 1930”, București, Ed. Consem, 1929
- ^ Col. Ulisse Sâmboteanu și Prof. cartograf M. D. Moldoveanu, „Noul plan al municipiului București”, 1940
- ^ Primăria Capitalei a terminat lucrările de reabilitare a Centrului Istoric - www.hotnews.ro, accesat la 24 septembrie 2014
- ^ „Lista monumentelor istorice 2010 Municipiul București, www.cultura.abt.ro, accesat la 24 septembrie 2014” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ De la Lipscani la Gaboroveni - www.zf.ro, accesat la 24 septembrie 2014
Lectură suplimentară modificare
- ***Colectiv, București: Ghid Arhivat în , la Wayback Machine., Editura Meridiane, București, 1962
- Victor Bilciurescu, București și bucureșteni de ieri și de azi Arhivat în , la Wayback Machine., Editura Universul, București, 1945
- Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureștilor - Din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre Arhivat în , la Wayback Machine., Editura pentru Literatură, București, 1966
- George Potra, Din Bucureștii de altădată Arhivat în , la Wayback Machine., Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981
- George Potra, Istoricul hanurilor bucureștene Arhivat în , la Wayback Machine., Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985
- Alexandru Ofrim, Străzi vechi din Bucureștiul de azi, Editura Humanitas, București, 2011, ISBN 978-973-50-2918-0