Strategie antiacces și de interdicție
Strategie antiacces și de interdicție (în engleză Anti-Acess/Area Denial Strategy, prescurtat A2/AD) reprezintă un concept strategic militar referitor la controlul accesului spre și în cadrul unui mediu operațional. [2] Într-o definiție simplă, un mediu antiacces se referă la acele acțiuni și capabilități, de obicei cu rază lungă de acțiune, concepute pentru a împiedica o forță adversă să intre într-o zonă operațională. Mediul de interdicție se referă la acele acțiuni și capabilități, de obicei cu rază mai scurtă de acțiune, concepute pentru a limita libertatea de acțiune a unei forțe adverse în zona operațională. [3] [4] Pe scurt, A2 afectează mișcarea către un teatru de operații, în timp ce AD afectează mișcarea într-un teatru de operații. [5]
A2/AD se referă de obicei la o strategie folosită de un adversar mai slab pentru a se apăra împotriva unui adversar cu abilități superioare,[6] deși un adversar mai puternic poate folosi de asemenea și el, A2/AD.
Referințe
modificare- ^ Giles, Keir; Boulegue, Mathieu (). „Russia's A2/AD Capabilities: Real and Imagined”. The US Army War College Quarterly: Parameters. 49 (1): 21–36.
- ^ Russell, Alison Lawlor (). „Historical Perspective of A2/AD Strategy”. Strategic A2/AD in Cyberspace: 11–25. doi:10.1017/9781316817001.002. ISBN 9781316817001.
- ^ Krepinevich, Andrew; Watts, Barry; Work, Robert (). Meeting the anti-access and area denial challenge (PDF). Center for Strategic and Budgetary Assessments Washington, DC.
- ^ Joint Operational Access Concept (JOAC) (PDF). Department of Defense. .
- ^ Department of Defense Authorization for Appropriations for Fiscal Year 2012 and the Future Years Defense Program. Washington, DC: US Government Printing Office. . p. 522.
- ^ Tangredi, Sam (). Anti-access warfare: countering anti-access and area-denial strategies. ISBN 978-1-61251-187-0.