Suprapășunatul este un fenomen de distrugere a covorului vegetal dintr-un ecosistem ca urmare a procesului de pășunare intensivă de către animalele erbivore[1] . Suprapășunatul poate fi definit ca o pașterea a unui număr mare de animalele erbivore (domestice sau sălbatice) pentru o perioadă lungă de timp pe un teren incapabil de a reconstitui vegetația sa, sau pașterea animalelor erbivore pe terenuri (de ex. pante) care nu sunt adaptate pentru pășunat, din cauza unor parametri fizici [2]. Pășunatul excesiv de multe ori duce la eroziunea solului, distrugerea vegetației, deșertificare și altor probleme asociate cu aceste procese.

Note modificare

  1. ^ Petre Neacșu, Zoe Apostolache-Stoicescu. Dicționar de ecologie. Editura științifică și enciclopedică, București, 1982.
  2. ^ FAO. Définition du surpâturage