Tăgada paternității

Tăgada paternității reprezintă acțiunea prin care tatăl prezumat al unui minor, în mod formal, cere să se confirme că respectivul copil nu este copilul său biologic. Există și cazuri de tăgadă a paternității inițiate de către mamă sau chiar de către copii (aflați la vârsta adultă). În forma originală, Codul Familiei permitea ca tăgăduirea paternității să poată să fie inițiată doar de către tatăl prezumat. Prin decizia nr. 349/2001 a Curții Constituționale s-a înlăturat această restricție, astfel că, de la acea dată, atât mama cât și copilul au dreptul de a porni o acțiune de tăgăduire a paternității^[1]. Acțiunea este o acțiune în justiție și, pentru rezolvarea ei, este necesar a se apela la expertize medico-legale (teste ADN, etc.).

În noul Cod Civil, tăgada paternității este prevăzută de articolele 429-434. Conform art 429 "Acțiunea în tăgada paternității poate fi pornită de soțul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum și de copil."^[2]

Legături externe

Referințe

^ prin aceasta s-a modificat art. 54 alin.2 din Codul familiei recunoscându-se că acestea sunt neconstituționale în măsura în care nu recunosc decât tatălui, iar nu și mamei sau copilului născut în timpul căsătoriei, dreptul de a porni acțiunea în tăgăduirea paternității. Textul complet al respectivei decizii se poate descărca de aici
^ Art. 429 Noul cod civil Acţiunea în tăgada paternităţii Stabilirea filiaţiei Filiaţia, LegeAZ

[1] rin aceasta s-a modificat art. 54 alin.2 din Codul familiei recunoscându-se că acestea sunt neconstituționale în măsura în care nu recunosc decât tatălui, iar nu și mamei sau copilului născut în timpul căsătoriei, dreptul de a porni acțiunea în tăgăduirea paternității. Textul complet al respectivei decizii se poate descărca de aici

[2] Art. 429 Noul cod civil Acţiunea în tăgada paternităţii Stabilirea filiaţiei Filiaţia, LegeAZ

[1]

[2]