Tarvos (satelit)
| Tarvos | |
 Animație a imaginilor de descoperire făcute de CFHT(d) în septembrie 2000 | |
| Descoperire[2] | |
|---|---|
| Descoperit de | B. J. Gladman(d) et al.[1] |
| Dată descoperire | 23 septembrie 2000 |
| Denumiri | |
| Denumire MPC | Saturn XXI |
| Pronunție | /'tar.vos/ |
Denumit după | Tarvos Trigaranus(d) |
Nume alternative | S/2000 S 4 |
| Atribute | Tarvian[3] |
| Caracteristicile orbitei[4] | |
| Epocă 2000 feb. 26.00 | |
| 17.983 Gm | |
| Excentricitate | 0.5305[4] |
Perioadă orbitală | 926.2 z (2.63 ani) |
| Înclinație | 33.825° |
| Sateliți | Saturn |
| Caracteristici fizice | |
Diametrul mediu | 15+50% −30% km[5] |
| 10.691±0.001 ore[5] | |
| Albedo | 0.04[6] presupus |
Clasă spectrală | roșu deschis B−V=0.0.77, R−V=0.57[7] |
Tarvos /'tar.vos/, sau Saturn XXI, este un satelit neregulat prograd al lui Saturn. A fost descoperit de John J. Kavelaars(d) et al. pe 23 septembrie 2000, și a primit denumirea temporară S/2000 S 4. Numele, dat în august 2003, este după Tarvos(d), o zeitate înfățișată ca un zeu taur care poartă pe spate trei cocori din mitologia galilor. [8]
Orbită modificare
Tarvos îl orbitează pe Saturn la o distanță medie de 18 milioane km în 926 de zile și are aproximativ 15 km în diametru (presupunând un albedo de 0,04). Are o excentricitate orbitală mare de 0,53.
Este membru al grupului Galic de sateliți neregulați.
Origine modificare
Cu o orbită similară și afișând o culoare roșie deschisă similară, se crede că Tarvos își are originea în destrămarea unui progenitor comun [9] sau că este un fragment din Albiorix. [10]
Referințe modificare
- ^ MPEC 2000-Y14: S/2000 S 3, S/2000 S 4, S/2000 S 5, S/2000 S 6, S/2000 S 10 December 19, 2000 (discovery and ephemeris)
- ^ Discovery Circumstances (JPL)
- ^ Per the diminutive Tarvillus in Daniel Davis (2001) The Development of Celtic Linguistics, 1850-1900, p. 162
- ^ a b Jacobson, R.A. (2007) SAT270, SAT271 (). „Planetary Satellite Mean Orbital Parameters”. JPL/NASA. Accesat în .
- ^ a b Denk, T.; Mottola, S. (). Cassini Observations of Saturn's Irregular Moons (PDF). 50th Lunar and Planetary Science Conference. Lunar and Planetary Institute.
- ^ Scott Sheppard. „Saturn's Known Satellites”. Department of Terrestrial Magnetism. Accesat în .
- ^ Grav, Tommy(d); Holman, Matthew J.(d); Gladman, Brett J.; Aksnes, Kaare(d); Photometric survey of the irregular satellites, Icarus, 166 (2003), pp. 33–45
- ^ IAUC 8177: Satellites of Jupiter, Saturn, Uranus August 8, 2003 (naming the moon)
- ^ Gladman, B. J.; Nicholson, P. D.(d); Burns, J. A.; Kavelaars, J. J.; Marsden, B. G.; Holman, M. J.; Grav, T.; Hergenrother, C. W.(d); Petit, J.-M.(d); Jacobson, R. A.; and Gray, W. J.; Discovery of 12 satellites of Saturn exhibiting orbital clustering, Nature, 412 (July 12, 2001), pp. 163–166
- ^ Grav, Tommy; and Bauer, J.(d); A deeper look at the colors of Saturnian irregular satellites
- Efemeride IAU-MPC NSES