Termenul de termoplastic face referire la acele materiale sintetice polimerice de natură organică, anorganică sau mixtă, care se pot prelucra ușor doar prin încălzirea la o anumită temperatură.[1][2]

Majoritatea termoplasticelor prezintă o masă moleculară mare, iar catenele polimerice, asociate prin forțe intermoleculare, cedează ușor odată cu creșterea temperaturii. Astfel, se pune în vedere proprietatea principală a termoplasticelor, anume aceea că ele pot fi remodelate prin încălzire, prin diverse tehnici.[3][4] Avantajul lor este că, prin răcire, materialele termoplastice se solidifica și își păstrează noua formă.

Exemple de polimeri termoplastici sunt: acrilicul, acrilonitril-butadien-stirenul, nylonul, polibenzimidazolul, policarbonatul, polietilena, etc.

  1. ^ Baeurle SA, Hotta A, Gusev AA (). „On the glassy state of multiphase and pure polymer materials”. Polymer. 47: 6243–6253. doi:10.1016/j.polymer.2006.05.076. 
  2. ^ Dicționar de chimie John Daintith, traducere de Mihaela Rudeanu și Lia Cojocaru; ediția a VI-a, Editura All, 2010, București; pag. 302, ISBN 978-973-684-725-7
  3. ^ A. V. Shenoy and D. R. Saini (1996), Thermoplastic Melt Rheology and Processing, Marcel Dekker Inc., New York. Arhivat în , la Wayback Machine.
  4. ^ Charles P. MacDermott and Aroon V. Shenoy (1997), Selecting Thermoplastics for Engineering Applications, Marcel Dekker Inc., New York. Arhivat în , la Wayback Machine.

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare