Terorism domestic

Terorismul domestic sau terorismul autohton este o formă de terorism în care victimele fac parte din aceeași țară ca atacatorul.^[1] Există numeroase definiții ale terorismului și niciuna nu este universal acceptată. Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a definit terorismul în 2003 ca „acte violente premeditate și motivate politic împotriva unor obiective civile comise de grupări sau agenți clandestini cu scopul de a-și influența adepții”.^[2]

Definiție

Deși există numeroase definiții pentru terorismul domestic, acesta este definit în general drept forma de terorism în care atacatorul are ca obiectiv propria țară. Enders definește terorismul domestic drept „autohton”. În cazul unui astfel de act, locația, obiectivele și atacatorii sunt în aceeași țară.^[3] Termnul de „terorism autohton” își are originea în atacurile jihadiste^⁠(d) împotriva occidentalilor. Wilner și Dobouloz descriu acest tip de terorism drept „occidentali independent organizați și radicalizați cu puțin sprijin direct din partea rețelelor transnaționale - de obicei în propria țară sau într-o țară gazdă - care comite acte împotriva concetățenilor”.^[4] Raportul Congressional Research Service^⁠(d), intitulat American Jihadist Terrorism: Combatting a Complex Threat, caracterizează terorismul autohton drept „activitate sau planuri teroriste comise în interiorul Statelor Unite sau în străinătate de către cetățeni americani, rezidenți permanenți sau vizitatori radicalizați pe teritoriul Statelor Unite.^[5]

Sub legea Patriot Actdin 2001, terorismul domestic a fost definit ca „activitate care (A) implică acte ce pun în pericol vieți omenești și reprezintă o încălcare a legilor Statelor Unite sau a altor state; (B) au ca scop (i) intimidarea sau constrângerea populației civile; (ii) influențarea politicii unui guvern prin distrugere în masă, asasinări sau răpiri și (C) au loc în principiu pe teritoriul Statelor Unite”. Această definiție a fost astfel formulată cu scopul de a permite organelor de aplicare a legii să inițieze investigații. În timp ce terorismul internațional („fapte de terorism care transcend granițele naționale”) este definit drept crimă în legile federale,^[6] nu există vreo lege în care să fie menționat explicit „terorismul domestic”. Faptele de terorism domestic intră sub incidența unor legi precum uciderea agenților guvernamentali sau tentativa de a arunca în aer o cameră de comerț interstatal”.^[7]

Fapte și studii

Lup singuratic

Terorismul domestic este deseori asociat cu terorismul de tip lup singuratic. Sociologul Ramón Spaaij definește această formă de terorismul drept o un fapt comis de o persoană care „acționează pe cont propriu fără ordine sau legături cu vreo organizație”.^[8] De la sfârșitul secolului XX până la începutul secolului 21, aceste atacuri au fost asociate cu supremaciștii, fundamentaliștii musulmani^⁠(d), extremiștii cu tendințe antisociale sau antiguvernamentale precum Charles Whitman, Timothy McVeigh, Dylann Roof, Robert Bowers, Wade Michael Page^⁠(d), Ted Kaczynski, Eric Rudolph, Eric Harris^⁠(d), Dylan Klebold^⁠(d), James Holmes^⁠(d), Omar Mateen și Tamerlan^⁠(d) și Djohar Țarnaiev. Majoritatea lupilor singuratici împart o trăsătură comună: încearcă să fie acceptați de către alte grupuri, însă sunt de obicei respinși.^[9]

În lucrarea Hunting the American Terrorist (2007), fostul agent FBI Terry Turchie și fostul agent FBI Kathleen Puckett formulează șase criterii în baza cărora putem defini un lup singuratic:^[10]

Actul terorism a fost pus la cale de o singură persoană sau de un număr infim de persoane fără ajutorul unui grup organizat.
Individul este dispus să facă apel la violență pentru a-și atinge scopul.
Scopul principal are o dimensiune ideologică, politică sau religioasă.
Individul este dispus să ignore posibilele victime colaterale^⁠(d).
Individul nu are de gând să se sinucidă (excepție în cazul în care situația o cere).
Individul este dispus să ucidă pentru a se face auzit.

Note

^ Gary M. Jackson, Predicting Malicious Behavior: Tools and Techniques for Ensuring Global Security (John Wiley & Sons, 2012), p. 235.
^ Gary M. Jackson, Predicting Malicious Behavior: Tools and Techniques for Ensuring Global Security (John Wiley & Sons, 2012), p. 235.
^ Enders, Walter, Todd Sandler, and Khusrav Gaibulloev (2011). "Domestic versus transnational terrorism: Data, decomposition, and dynamics". Journal of Peace Research (3 ed.). 48 (3): 319–337. doi:10.1177/0022343311398926.
^ "Wilner, Alex S., and Claire-Jehanne Dubouloz. "Homegrown terrorism and transformative learning: an interdisciplinary approach to understanding radicalization." Global Change, Peace & Security 22.1 (2010): 33-51".
^ Jerome P. Bjelopera. „American Jihadist Terrorism: Combating a Complex Threat” (PDF). Accesat în 17 martie 2020.
^ „18 U.S. Code § 2332b.Acts of terrorism transcending national boundaries”. Accesat în 17 martie 2020.
^ GREG MYRE. „Why The Government Can't Bring Terrorism Charges In Charlottesville”. Accesat în 17 martie 2020.
^ Spaaij, Ramón (2010). "The enigma of lone wolf terrorism: An assessment". Studies in Conflict & Terrorism. 33 (9): 854–870. doi:10.1080/1057610X.2010.501426.
^ Springer, Nathan R. „Patterns of radicalization indentifying the markers and warning signs of domestic lone wolf terrorists in our midst”. Accesat în 17 martie 2020.
^ Turchie, Terry D.; Puckett, Kathleen M. „Hunting the American Terrorist: The FBI's War on Homegrown Terror”. Accesat în 17 martie 2020.

Bibliografie

Bjelopera, Jerome P. (January 23, 2013). „American Jihadist Terrorism: Combating a Complex Threat" (PDF). Congressional Research Service.
Cruickshank, Paul and Robertson, Nic (May 11, 2010). „Analysis: The spread of U.S. homegrown terrorism". CNN. Retrieved 2013-07-19.
Durodié, Bill (February 2008). „Home-Grown Nihilism: The Clash within Civilisations". Defence Academy of the United Kingdom.
Nelson, Rick (January 22, 2010). „Homegrown Terrorism Fact Sheet". Center for Strategic and International Studies. Retrieved 2013-07-19.

Legături externe

en National Counterterrorism Center - Centrul pentru Combaterea Terorismului în Statele Unite

[1] Gary M. Jackson, Predicting Malicious Behavior: Tools and Techniques for Ensuring Global Security (John Wiley & Sons, 2012), p. 235.

[2] Gary M. Jackson, Predicting Malicious Behavior: Tools and Techniques for Ensuring Global Security (John Wiley & Sons, 2012), p. 235.

[3] Enders, Walter, Todd Sandler, and Khusrav Gaibulloev (2011). "Domestic versus transnational terrorism: Data, decomposition, and dynamics". Journal of Peace Research (3 ed.). 48 (3): 319–337. doi:10.1177/0022343311398926.

[4] "Wilner, Alex S., and Claire-Jehanne Dubouloz. "Homegrown terrorism and transformative learning: an interdisciplinary approach to understanding radicalization." Global Change, Peace & Security 22.1 (2010): 33-51".

[5] Jerome P. Bjelopera. „American Jihadist Terrorism: Combating a Complex Threat” (PDF). Accesat în 17 martie 2020.

[6] „18 U.S. Code § 2332b.Acts of terrorism transcending national boundaries”. Accesat în 17 martie 2020.

[7] GREG MYRE. „Why The Government Can't Bring Terrorism Charges In Charlottesville”. Accesat în 17 martie 2020.

[8] Spaaij, Ramón (2010). "The enigma of lone wolf terrorism: An assessment". Studies in Conflict & Terrorism. 33 (9): 854–870. doi:10.1080/1057610X.2010.501426.

[9] Springer, Nathan R. „Patterns of radicalization indentifying the markers and warning signs of domestic lone wolf terrorists in our midst”. Accesat în 17 martie 2020.

[10] Turchie, Terry D.; Puckett, Kathleen M. „Hunting the American Terrorist: The FBI's War on Homegrown Terror”. Accesat în 17 martie 2020.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]