Terra preta
Terra preta (pronunție în portugheză: /ˈtɛʁɐ ˈpɾetɐ/, local /ˈtɛha ˈpɾeta/, literalmente „sol negru“ în portugheză) este un tip de sol artificial (antropogen), fertil, de culoare foarte închisă din bazinul Amazonului. Este cunoscut și cu numele de "pământ negru amazonian" sau "pământ negru indian". În portugheză numele său complet este terra preta do índio sau terra preta de índio („pământul negru al indianului”, „pământul negru al indienilor”). Terra mulata („pământ de mulat”) este mai deschisă sau de culoare maronie.[1]
Terra preta își datorează culoarea neagră caracteristică cărbunelui de lemn și a fost realizată prin adăugarea unui amestec de cărbune, os, ceramică spartă, compost și gunoi de grajd în solul amazonian cu fertilitate redusă. Produs al managementului indigen al solului și al agriculturii slash-and-char, [2] cărbunele este stabil și rămâne în sol timp de mii de ani, legând și reținând minerale și substanțe nutritive.[3][4]
Terra preta se caracterizează prin concentrații mari ale reziduurilor de cărbune de lemn produs la temperaturi scăzute; de cantități mari de mici cioburi de ceramică; de materie organică, cum ar fi reziduuri de plante, fecale de animale, oase de pește și de animale și alte materiale; și de substanțe nutritive precum azot, fosfor, calciu, zinc și mangan.[5] Solurile fertile, cum ar fi terra preta, prezintă niveluri ridicate de activități microorganice și alte caracteristici specifice în cadrul anumitor ecosisteme.
Zonele Terra preta sunt în general înconjurate de terra comum (/ˈtɛhɐ koˈmũ/ sau /ˈtɛhɐ kuˈmũ/ ), sau „sol obișnuit”; acestea sunt soluri infertile, în principal acrisoli,[6] dar și feralsoli și arenosoli.[7] Solurile arabile defrișate din Amazonia sunt productive pentru o perioadă scurtă de timp înainte ca substanțele nutritive să fie consumate sau levigate de ploaie sau inundații. Acest lucru îi obligă pe agricultori să migreze într-o zonă ne-arsă și să o degajeze (prin foc).[8][9] Terra preta este mai puțin predispusă la levigarea nutrienților datorită concentrației sale ridicate de cărbune, viață microbiană și materie organică. Combinația acumulează substanțe nutritive, minerale și microorganisme și rezistă la levigare.
Solurile Terra preta au fost create de comunități agricole între 450 î.Hr. și 950 d.Hr.[10][11][12] Adâncimea solului poate ajunge la 2 m. Se raportează că se regenerează la o rată de 1 cm pe an.[13]
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Denevan, William M.; Woods, William I. „Discovery and awareness of anthropogenic amazonian dark earths (terra preta)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la .
- ^ Dufour, Darna L. (octombrie 1990). „Use of Tropical Rainforests by Native Amazonians”. BioScience (în engleză). 40 (9): 652–659. doi:10.2307/1311432. ISSN 0006-3568. JSTOR 1311432.
Much of what has been considered natural forest in Amazonia is probably the result of hundreds of years of human use and management.
Rival, Laura (). „The Growth of Family Trees: Understanding Huaorani Perceptions of the Forest”. Man. 28 (4): 635–652. doi:10.2307/2803990. JSTOR 2803990. - ^ Kleiner, Kurt (). „The bright prospect of biochar : article : Nature Reports Climate Change”. 1 (906): 72–74. doi:10.1038/climate.2009.48.
- ^ Cornell University (). „Amazonian Terra Preta Can Transform Poor Soil into Fertile”. Science Daily. Rockville, MD.
- ^ Glaser, Bruno. „Terra Preta Web Site”. Arhivat din original la .
- ^ Glaser, Bruno. „Terra Preta Web Site”. Arhivat din original la .Glaser, Bruno. "Terra Preta Web Site". Archived from the original Arhivat în , la Wayback Machine. on 25 October 2005.
- ^ Glaser 2007.
- ^ Watkins and Griffiths, J. (2000). Forest Destruction and Sustainable Agriculture in the Brazilian Amazon: a Literature Review (Doctoral dissertation, The University of Reading, 2000). Dissertation Abstracts International, 15–17
- ^ Williams, M. (). Deforesting the Earth: From Prehistory to Global Crisis (ed. Abridged). Chicago, IL: The University of Chicago Press. ISBN 978-0-226-89947-3.
- ^ Neves 2001, p. 10.
- ^ Neves, E.G.; Bartone, R.N.; Petersen, J.B.; Heckenberger, M.J. (). The timing of Terra Preta formation in the central Amazon: new data from three sites in the central Amazon. p. 10.
- ^ Lehmann, J.; Kaampf, N.; Woods, W.I.; Sombroek, W.; Kern, D.C.; Cunha, T.J.F. „Historical Ecology and Future Explorations”. p. 484. in Lehmann et al. 2007.
- ^ Day, Danny (). „Carbon negative energy to reverse global warming”. Eprida. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
modificare
Materiale media legate de Terra preta la Wikimedia Commons
- Sombroek, Wim G.; Nachtergaele, Freddy O.; Hebel, Axel (). „Amounts, Dynamics and Sequestering of Carbon in Tropical and Subtropical Soils”. Ambio. 22 (7): 417–426. JSTOR 4314120.
- „The Secret of El Dorado”. www.bbc.co.uk. BBC. Accesat în .
- „Terra Preta”. Hypography discussion forum. Arhivat din original la . Accesat în .
- „Terra Preta Home Page”. Accesat în .
- „BioEnergy Lists: Biochar Mailing Lists | Sharing technical and event information about Biochar from the Biochar email lists”. terrapreta.bioenergylists.org (în engleză). Accesat în .
- Sombroek, W.G. (). Amazon soils : a reconnaissance of the soils of the Brazilian Amazon region (phd). 672. Pudoc. p. 283.
- Schiermeier, Quirin (august 2006). „The hundred billion tonne challenge”. Nature (în engleză). 442 (7103): 620–623. doi:10.1038/442620a. ISSN 0028-0836. PMID 16900175.
- Salleh, Anna (). „Charred farm waste could gobble up carbon”. News in Science. Australian Broadcasting Corporation. ABC Science Online.
- Horstman, Mark (). „Agrichar – A solution to global warming?”. ABC TV Science: Catalyst. Australian Broadcasting Corporation.