Tezaurizare

Tezaurizarea este un comportament în care oamenii ori animalele acumulează alimente sau alte obiecte.

Comportamentul la animale

Tezaurizarea și ascunderea hranei sunt comune la multe specii de păsări, precum și la rozătoare. Cele mai multe depozite ale animalelor sunt de hrană. Cu toate acestea, unele păsări vor colecta și alte obiecte cu lăcomie, mai ales dacă păsările sunt animale de companie. Coțofenele sunt faimoase pentru că tezaurizează articole precum bani și bijuterii (spre deosebire de credința populară, cercetările sugerează că coțofenele nu sunt mai atrase de lucrurile strălucitoare decât alte tipuri de obiecte).^[1] O teorie sugerează că tezaurizarea umană poate fi legată de comportamentul de tezaurizare a animalelor, dar lipsesc dovezi substanțiale.^[2]

Tezaurizarea la oameni

Un afiș anti-tezaurizare, de raționalizare din Statele Unite în Al Doilea Război Mondial

Instabilitatea socială sau amenințarea de dezastru natural poate determina oamenii să acumuleze provizii de alimente, apă, combustibil și alte elemente esențiale pe care cred că în curând vor fi pe cale de a se epuiza. Survivaliștii, cunoscuți și sub numele de ”preventivi”, adună adesea provizii mari din aceste articole în așteptarea unui eveniment de dezastru pe scară largă.^[3] ^[4]

Alte articole tezaurizate în mod uzual includ monede considerate a avea o valoare intrinsecă, cum ar fi cele din argint sau aur, obiecte de colecție, bijuterii, metale prețioase ^[5] și alte produse de lux.

Anxietatea și tezaurizarea

Apartamentul unui tezaurizator compulsiv

Persoanele care îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru tulburarea de tezaurizare experimentează sentimente de anxietate sau disconfort în legătură cu aruncarea bunurilor de care nu au nevoie. Acest disconfort apare dintr-un atașament emoțional față de posesiuni și o credință puternică că posesiunile lor vor fi necesare în viitor. Posesiunile vor căpăta o valoare sentimentală care depășește valoarea lor funcțională. Acest lucru nu este diferit de cineva fără tulburare de acumulare; distincția constă în intensitatea valorii sentimentale și în numărul de obiecte care capătă o valoare sentimentală. Când aruncă obiecte, tezaurizatorii pot simți că aruncă o parte din ei înșiși.^[6]

În cazuri severe, o casă poate deveni un pericol de incendiu (din cauza ieșirilor blocate și a hârtiilor stivuite) sau un pericol pentru sănătate (datorită infestării cu paraziți, excremente și resturi rezultate din prezența excesivă a animalelor de companie, acumulării de alimente și gunoi sau din cauza riscului de prăbușire a stivei de obiecte peste locuitori și blocarea căilor de evacuare).^[7] Tezaurizarea afectează mai mult decât persoana care are un atașament puternic față de bunuri, deoarece alte persoane care locuiesc în casă și vecinii pot fi afectate de dezordine. Persoanele cu tulburare de tezaurizare au o calitate a vieții la fel de slabă ca și cei diagnosticați cu schizofrenie.^[8] Tulburarea crește tensiunea în familie,^[9] afectează capacitatea de muncă^[10] și riscul de afecțiuni medicale grave.^[11]

Conform Manualului de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale, ediția a cincea,^[12] simptomele tulburării de tezaurizare includ:

A. Dificultate persistentă în a renunța sau a se despărți de posesiuni, indiferent de valoarea lor reală.

B. Această dificultate se datorează unei percepții a nevoii de a salva aceste obiecte și a suferinței asociate cu renunțarea la ele.

C. Dificultatea de a renunța la posesiuni duce la acumularea de obiecte care congestionează și aglomerează zonele de trai active, compromițând în mod semnificativ utilizarea lor prevăzută. Dacă zonele de trai sunt neatulburate, acest lucru se datorează intervențiilor terțelor părți (de exemplu, membrii familiei, curățători, autorități).

D. Tulburarea de acumulare cauzează un disconfort sau o afectare semnificativă clinic în domeniile sociale, ocupationale sau în alte domenii importante de funcționare (inclusiv menținerea unui mediu sigur pentru sine și pentru alții).

E. Tezaurizarea nu este atribuită unei alte afecțiuni medicale (de exemplu, leziuni cerebrale, boală cerebrovasculară, sindrom Prader-Willi).

F. Tezaurizarea nu este mai bine explicată prin simptomele altor tulburări psihice (de exemplu, obsesii în tulburarea obsesiv-compulsivă, scăderea energiei în tulburarea depresivă majoră, iluziile în schizofrenie sau altă tulburare psihotică, deficite cognitive în tulburarea neurocognitivă majoră, interese restrânse în tulburare din spectrul autismului).

Tratament

Nu există medicamente aprobate în prezent de Food and Drug Administration pentru tratarea simptomelor de tezaurizare. Unele medicamente, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și inhibitorii recaptării serotoninei/norepinefrinei (SNRI), pot fi utilizate în afara etichetei persoanelor diagnosticate cu tulburare de acumulare.

Tratamentul principal pentru tulburarea de tezaurizare este psihoterapia individuală. În special, terapia cognitiv-comportamentală este considerată standardul de aur pentru tratarea tulburării.^[13]

Note

^ Harrabin, Roger (16 august 2014). „Magpies 'don't steal shiny objects'” (în engleză). Accesat în 29 mai 2019.
^ Andrews-Mcclymont, Jennifer G.; Lilienfeld, Scott O.; Duke, Marshall P. (2013). „Evaluating an animal model of compulsive hoarding in humans”. Review of General Psychology. 17 (4): 399–419. doi:10.1037/a0032261.
^ Preppers, once mocked, say they were ready for coronavirus crisis
^ Doomsday preppers' advice on how to prepare for the coronavirus
^ Palmer, Barclay. „A Beginner's Guide to Precious Metals”. Investopedia (în engleză). Accesat în 9 noiembrie 2020.
^ Frost, Randy (1995). „A Cognitive-Behavioral Model of Compulsive Hoarding”. Behaviour Research and Therapy. 34 (4): 341–350. doi:10.1016/0005-7967(95)00071-2. PMID 8871366.
^ "Hoarding", Mayo Clinic, 2012. Retrieved 2013-05-19.
^ Saxena, Sanjaya; Ayers, Catherine R.; Maidment, Karron M.; Vapnik, Tanya; Wetherell, Julie L.; Bystritsky, Alexander (2011). „Quality of life and functional impairment in compulsive hoarding”. Journal of Psychiatric Research. 45 (4): 475–480. doi:10.1016/j.jpsychires.2010.08.007. PMC 3009837  . PMID 20822778.
^ Tolin, David F.; Frost, Randy O.; Steketee, Gail; Fitch, Kristin E. (2008). „Family burden of compulsive hoarding: Results of an internet survey”. Behaviour Research and Therapy. 46 (3): 334–344. doi:10.1016/j.brat.2007.12.008. PMC 3018822  . PMID 18275935.
^ Mathes, Brittany M.; Henry, Alastair; Schmidt, Norman B.; Norberg, Melissa M. (2018). „Hoarding symptoms and workplace impairment”. British Journal of Clinical Psychology. 58 (3): 342–356. doi:10.1111/bjc.12212. PMID 30548281.
^ Tolin, David F.; Frost, Randy O.; Steketee, Gail; Gray, Krista D.; Fitch, Kristin E. (2008). „The economic and social burden of compulsive hoarding”. Psychiatry Research. 160 (2): 200–211. doi:10.1016/j.psychres.2007.08.008. PMC 3018686  . PMID 18597855.
^ Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. 5th). Washington, DC: American Psychiatric Association. 3 octombrie 2013.
^ Gilliam, Christina M.; Norberg, Melissa M.; Villavicencio, Anna; Morrison, Samantha; Hannan, Scott E.; Tolin, David F. (2011). „Group cognitive-behavioral therapy for hoarding disorder: An open trial”. Behaviour Research and Therapy. 49 (11): 802–807. doi:10.1016/j.brat.2011.08.008. PMID 21925643.

Lectură suplimentară

Tolin, David; Frost, Randy; Steketee, Gail (2007). Buried in Treasures: Help for Acquiring, Saving, and Hoarding. Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-530058-1.
Neziroglu, Fugen; Bubrick, Jerome; Yaryura-Tobias, Jose (2004). Overcoming Compulsive Hoarding: Why You Save & How You Can Stop. California: New Harbinger^⁠(d). ISBN 978-1-57224-349-1.
Steketee, Gail; Frost, Randy (2006). Compulsive Hoarding and Acquiring: Workbook. Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-531055-9.
Steketee, Gail; Frost, Randy (2006). Compulsive Hoarding and Acquiring: Therapist Guide. Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-530025-3.
Steketee, Gail; Frost, Randy (2011). Stuff: Compulsive Hoarding and the Meaning of Things. Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0547422558.
Nolen-Hoeksema, Susan (2014). (ab)normal Psychology. Penn Plaza, New York: McGraw Hill Education^⁠(d). ISBN 978-0-07-803538-8.

Vezi și

Legături externe

Ghid foto pentru evaluarea dezordinii de la International OCD Foundation
Resursele de tezaurizare națională din SUA listate de stat

[1] Harrabin, Roger (16 august 2014). „Magpies 'don't steal shiny objects'” (în engleză). Accesat în 29 mai 2019.

[2] Andrews-Mcclymont, Jennifer G.; Lilienfeld, Scott O.; Duke, Marshall P. (2013). „Evaluating an animal model of compulsive hoarding in humans”. Review of General Psychology. 17 (4): 399–419. doi:10.1037/a0032261.

[3] Preppers, once mocked, say they were ready for coronavirus crisis

[4] Doomsday preppers' advice on how to prepare for the coronavirus

[5] Palmer, Barclay. „A Beginner's Guide to Precious Metals”. Investopedia (în engleză). Accesat în 9 noiembrie 2020.

[6] Frost, Randy (1995). „A Cognitive-Behavioral Model of Compulsive Hoarding”. Behaviour Research and Therapy. 34 (4): 341–350. doi:10.1016/0005-7967(95)00071-2. PMID 8871366.

[7] "Hoarding", Mayo Clinic, 2012. Retrieved 2013-05-19.

[8] Saxena, Sanjaya; Ayers, Catherine R.; Maidment, Karron M.; Vapnik, Tanya; Wetherell, Julie L.; Bystritsky, Alexander (2011). „Quality of life and functional impairment in compulsive hoarding”. Journal of Psychiatric Research. 45 (4): 475–480. doi:10.1016/j.jpsychires.2010.08.007. PMC 3009837  . PMID 20822778.

[9] Tolin, David F.; Frost, Randy O.; Steketee, Gail; Fitch, Kristin E. (2008). „Family burden of compulsive hoarding: Results of an internet survey”. Behaviour Research and Therapy. 46 (3): 334–344. doi:10.1016/j.brat.2007.12.008. PMC 3018822  . PMID 18275935.

[10] Mathes, Brittany M.; Henry, Alastair; Schmidt, Norman B.; Norberg, Melissa M. (2018). „Hoarding symptoms and workplace impairment”. British Journal of Clinical Psychology. 58 (3): 342–356. doi:10.1111/bjc.12212. PMID 30548281.

[11] Tolin, David F.; Frost, Randy O.; Steketee, Gail; Gray, Krista D.; Fitch, Kristin E. (2008). „The economic and social burden of compulsive hoarding”. Psychiatry Research. 160 (2): 200–211. doi:10.1016/j.psychres.2007.08.008. PMC 3018686  . PMID 18597855.

[12] Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (ed. 5th). Washington, DC: American Psychiatric Association. 3 octombrie 2013.

[13] Gilliam, Christina M.; Norberg, Melissa M.; Villavicencio, Anna; Morrison, Samantha; Hannan, Scott E.; Tolin, David F. (2011). „Group cognitive-behavioral therapy for hoarding disorder: An open trial”. Behaviour Research and Therapy. 49 (11): 802–807. doi:10.1016/j.brat.2011.08.008. PMID 21925643.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]