Thailandezi
Regiuni cu populație semnificativă
Populație minoritară
 Statele Unite237.583[2] (2010)
 Laos180.000[3]
Limbi vorbite
Thailandeză

Thailandezii, cunoscuți în trecut ca siamezi, sunt grupul etnic principal din Thailanda. Limba pe care o vorbesc este limba thailandeză (în ภาษาไทย: phasa thai, „limba thailandezilor”), care are diferite variante regionale.[12]

Cultură și societate modificare

Thailandezii pot fi împărțiți în mai multe grupuri ce au propriile varietăți regionale ale limbii thailandeze. Varietatea limbii thailandeze vorbite în centrul țării a devenit dominantă datorită politicii oficiale promovate de guvern, care are ca scop asimilarea și unificarea celorlalte varietăți în ciuda legăturilor etnolingvistice a varietății vorbite în nordul țării de thailandezi și a oamenilor din Laos, spre exemplu.

Thailandezii sunt predominant budiști Theravada. Printre artele indigene se numără muay Thai (kickboxing), dansul thailandez, makruk (șah thailandez) și nang yai (teatrul umbrelor).

Note modificare

  1. ^ „CIA - The World Factbook”. Cia.gov. Arhivat din original la . Accesat în . 75% of 67,497,151 (July 2013 est.) 
  2. ^ Elizabeth M. Hoeffel, Sonya Rastogi, Myoung Ouk Kim, and Hasan Shahid, "The Asian Population: 2010", 2010 Census Briefs, United States Census Bureau, March 2012, p. 14.
  3. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ „內政部入出國及移民署全球資訊網 ─ 100年12月”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Nop Nai Samrong (). „SIAMESE MALAYSIANS: They are part of our society”. New Straits Times. Accesat în . 
  6. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ [1] 財団法人自治体国際化協会
  8. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  9. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Statistikbanken, www.statistikbanken.dk 
  12. ^ Antonio L. Rappa; Lionel Wee (), Language Policy and Modernity in Southeast Asia: Malaysia, the Philippines, Singapore, and Thailand, Springer, pp. 114–115