Deschide meniul principal

Pierdut în timp

(Redirecționat de la The Time Ships)
Pierdut în timp
Corăbiile timpului
Pierdut în timp Nemira.jpg
Coperta de la Nemira realizată de Răzvan Luscov
Informații generale
AutorStephen Baxter
SubiectCălătorie în timp
Genroman științifico-fantastic[*]
Ediția originală
Titlu original
The Time Ships
Limbalimba engleză
EditurăHarperCollins
Țara primei aparițiiRegatul Unit
Data primei apariții1995
Număr de pagini454
ISBN0-00-224609-0
OCLC59965735
Ediția în limba română
TraducătorCătălin Teniță
EditurăEditura Nemira
Data apariției1999
Număr de pagini272
ISBN ro973-569-396-8[1]
Cronologie
Mașina timpului (1895) {{{text}}}
Mașina timpului (1895)

Pierdut în timp sau Corăbiile timpului (engleză The Time Ships) este un roman științifico-fantastic al scriitorului britanic Stephen Baxter. A apărut prima dată în 1995 la editura HarperCollins. În limba română a apărut la Editura Nemira, în Colecția Nautilus nr. 160 și 164, traducerea romanului fiind realizată de Cătălin Teniță. Primul volum, Pierdut în timp, conține primele trei capitole (denumite cărți) ale romanului original The Time Ships, iar al doilea volum, Corăbiile timpului, conține ultimele patru capitole (denumite cărți). A câștigat Premiul BSFA pentru cel mai bun roman, 1995,[2] Premiul John W. Campbell, 1996,[3] Premiul Philip K. Dick, 1996[3] și a fost nominalizat la premiile Hugo, Locus, Clarke și British Fantasy în 1996.[3] Romanul este o continuare autorizată a romanului lui H. G. Wells, Mașina timpului (1895).[4]

PrezentareModificare

După evenimentele prezentate în Mașina timpului, Călătorul în Timp (numele său, Moses, apare în roman, dar aplicat sinelui său mai tânăr) se pregătește în 1891 să se întoarcă în anul 802.701 ca să o salveze pe Weena, un eloi care a murit în foc împreună cu morlocii. El dezvăluie că dispozitivul din cuarț al mașinii timpului este sufocat de o substanță radioactivă pe care o numește plattnerită în cinstea binefăcătorul misterios care i-a dat proba să o studieze cu douăzeci de ani mai devreme, în 1871.

Călătorul în Timp pleacă în viitor și se oprește în anul 657.208 atunci când observă că cerul în timpul zilei este permanent întunecat. Odată sosit este răpit de morloci mai avansați din punct de vedere cultural decât cei pe care i-a întâlnit înainte (în romanul lui Wells). Unul dintre numerele lor, Nebogipfel (numele unui personaj al lui Wells din Cronica Argonauților) îi explică că lupta dintre eloi și morloci nu a avut loc niciodată datorită publicării de către Scriitor a povestirii care a devenit Mașina timpului. Cronologia pe care a căutat-o îi este inaccesibilă acum. Morolocii acestei lumi alternative au construit o sferă Dyson în jurul sistemului solar interior și folosesc energia Soarelui pentru a o alimenta. Oamenii, așa cum Călătorul în Timp îi cunoaște, trăiesc pe suprafața interioară a Sferei, în timp ce morlocii trăiesc pe cochilia exterioară. Călătorul în timp îl convinge pe Nebogipfel că îl va ajuta să înțeleagă mecanismul de acționare a mașinii timpului dacă morlocii îl vor ajuta să se întoarcă de unde a venit.

Referințe la alte lucrări ale lui H.G. WellsModificare

Romanul lui Stephen Baxter are referințe nu numai la evenimentele din Mașina Timpului, dar și la o serie de alte lucrări ale lui H.G. Wells:

  • Numele Gottfried Plattner, folosit pentru a boteza plattnerita (substanța folosită la călătoria în timp) apare în The Country of the Blind and Other Stories, colecție scrisă de Wells între 1894 și 1909, prima oară publicată în 1911. Noul Gottfried Plattner este un profesor care se trezește proiectat într-o altă dimensiune după ce a suferit un accident în timpul analizei unei "pudre verzi" ciudate.
  • Nebogipfel, numele morlocului care însoțește Călătorul în Timp, provine din povestirea lui Wells "The Chronic Argonauts" ("Cronica Argonauților", 1888). Această poveste este adesea văzută ca o versiune timpurie a Mașinii Timpului (1895). În această povestire, dr. Moeses Nebogipfel este un om de știință care studiază călătoria în timp. Numele Moeses este folosit și în cartea lui Baxter (pentru a denumi versiunea mai tânără a eroului).
  • Energia nucleară nu este rezultatul uraniului, dar este produsul unei substanțe denumite carolinium. Acesta permite producerea de plattnerită, dar și de bombe nucleare. Spre deosebire de bombele-A, bombele din carolinum continuă să explodeze ani de zile. Numele carolinium și proprietatea sa de a exploda continuu sunt preluate din romanul Lumea eliberată (The World Set Free, 1914).
  • Extratereștrii întâlniți aproape de sfârșitul cărții sunt descriși ca având un corp circular, tentacule pe fiecare parte și un fel de cioc ca gură; aceștia seamănă cu marțienii din Războiul lumilor (1898).
  • Spre sfârșitul cărții, atunci când Călătorul în Timp își găsește propriul corp, autorul descrie evenimentul în același mod ca în povestirea Under the Knife (1896) în care naratorul se întoarce în corp după o experiență aproape de moarte.

PremiiModificare

Traduceri în limba românăModificare

  • Pierdut în timp, Editura Nemira, Colecția Nautilus, București 1999, traducere: Cătălin Teniță, OCLC: 895707988
  • Corăbiile timpului, Editura Nemira, Colecția Nautilus, București 1999, traducere: Cătălin Teniță

CuprinsModificare

I. Pierdut în timpModificare

  • Prolog
  • Cartea I - Noaptea cea neagră
  1. Călătoria în timp
  2. O nouă viziune
  3. În întuneric
  4. Noaptea cea Neagră
  5. Puțul
  6. Întâlnirea mea cu Morlocii
  7. Cușca de Lumină
  8. Un vizitator
  9. Revelații și mustrări
  10. Convorbire cu un Morloc
  11. Eliberat din Cușcă
  12. Morlocii Sferei
  13. Cum trăiau Morlocii
  14. Construcții și divergențe
  15. Viața și moartea la Morloci
  16. Decizie și plecare
  17. Interiorul
  18. Noii Eloi
  19. Cum am traversat spațiul interplanetar
  20. Relatarea mea despre viitorul îndepărtat
  21. Pe Dealul Richmond
  22. Rotații și decepții
  • Cartea a II-a - Paradox
  1. Argonauții temporali
  2. Acasă
  3. Moses
  4. Experimentul
  5. Sinceritate și îndoială
  6. Convingere și scepticism
  7. Leviathanul Lord Raglan
  8. Reîntâlnire cu vechi cunoștințe
  9. În timp
  • Cartea a III-a - Războiul cu germanii
  1. O nouă viziune a Richmondului
  2. Un drum cu trenul
  3. Londra la război
  4. Casa din Queen's Gate Terrace
  5. Interpretarea Lumilor Multiple
  6. Hyde Park
  7. Trăncănitoarea
  8. Culmile Viitorului
  9. Colegiul Imperial
  10. Profesorul Gödel
  11. Noua Ordine Mondială
  12. Asaltul german asupra Londrei
  13. Bombardamentul
  14. Rota-mina
  15. Cronomobilul
  16. Cădere în timp

II. Corăbiile timpuluiModificare

  • Introducere - Observatorul
  • Cartea a IV-a - Marea Paleocenului
  1. Diatrymagigantica
  2. Marea Paleocenului
  3. Cum am supraviețuit
  4. Boală și recuperare
  5. Furtuna
  6. Inimă și trup
  7. Crocodilul gigant Pristchampus
  8. Tabăra
  9. Forța expediționară temporală
  10. Apariția
  11. Bomba
  12. Rezultatul exploziei
  13. Istorisirea lui Bond
  14. Supraviețuitori
  15. O nouă așezare
  16. Întemeierea primei Londre
  17. Copii și descendenți
  18. Sărbătoarea, și după...
  19. Lumini în văzduh
  20. Orașul orbital
  21. Stări de instabilitate
  22. Abandon și sosire
  • Cartea a V-a - Albul pământ
  1. Detenția
  2. Experimente și reflecții
  3. Constructorul Universal
  4. Camera de biliard
  5. Albul Pământ
  6. Generatorul de multiplicitate
  7. Moștenitorii mecanici ai omului
  8. O propunere
  9. Opțiuni și Introspecții
  10. Preparative
  11. Salt în Viitor
  12. Corabia
  • Cartea a VI-a - Corăbiile timpului
  1. Plecarea
  2. Destrămarea Pământului
  3. Hotarul Spațiului și Timpului
  4. Motoarele de nonlinearitate
  5. Viziunea finală
  6. Triumful Minții
  7. Emergența
  8. Un cerc se închide
  • Cartea a VII-a - Ziua 292 495 940
  1. Valea Tamisei
  2. O plimbare
  3. În beznă
  • Epilog

NoteModificare

  1. ^ Pierdut în timp, worldcat.org
  2. ^ a b „1995 Award Winners & Nominees”. Worlds Without End. Accesat în . 
  3. ^ a b c d e f g h i „1996 Award Winners & Nominees”. Worlds Without End. Accesat în . 
  4. ^ H.G. Wells' The War of the Worlds spawns novel sequel after 118 years, independent.co.uk

Legături externeModificare

Vezi șiModificare