Wikipedia

Tiffany & Co.

casă de bijuterii americană
Tiffany & Co.
TipNew York Business Corporation[*][[New York Business Corporation (a legal form used for businesses registered under "Business Corporation Law" in the state of New York, USA)|​]][1]
Delaware corporation[*][[Delaware corporation (corporation incorporated according to Delaware law)|​]][1]  Modificați la Wikidata
Fondată[2][3]  Modificați la Wikidata
Fondator(i)Charles Lewis Tiffany[*][[Charles Lewis Tiffany (Jewelry businessman (1812-1902))|​]][4]
John B. Young[*][[John B. Young (founder of Tiffany & Co.)|​]][5][6]  Modificați la Wikidata
Țara Statele Unite ale Americii[5][2]  Modificați la Wikidata
SediuNew York City, 727 Fifth Avenue, 10022, Statele Unite ale Americii
New York City
Industriecomerț cu amănuntul
jewelry industry[*][[jewelry industry (industry encompassing the design, manufacturing, wholesaling and retailing of jewelry)|​]][5]
Bijuterie[7]
jewelry design[*][[jewelry design (art of designing and creating jewelry)|​]][7]  Modificați la Wikidata
ProduseBijuterie[5]  Modificați la Wikidata
Angajați10.600[8]  Modificați la Wikidata ()
Prezență online
site web oficial
pagină Facebook
cont Twitter
cont Instagram
canal YouTube
YouTube handle
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Tiffany & Co. (cunoscută colocvial sub numele de Tiffany's sau Tiffany) este o casă de bijuterii specializată în design și produse de lux, cu sediul pe Fifth Avenue în Manhattan. Tiffany este cunoscută în special pentru bijuteriile din diamante și argint sterlin.[9] Aceste bunuri sunt vândute în magazinele Tiffany, online și în merchandisingul corporativ.

Tiffany & Co. a fost fondată în 1837 de către bijutierul Charles Lewis Tiffany, și a devenit celebră la începutul secolului XX sub conducerea artistică a fiului său, Louis Comfort Tiffany. În 2018, vânzările nete au totalizat 4,44 miliarde de dolari.[10][11] În 2019, Tiffany opera 326 de magazine la nivel global în țări precum Statele Unite, Japonia și Canada, precum și în Europa, America Latină și Asia.

Fondare

modificare
 
Charles Lewis Tiffany, fondatorul Tiffany & Co.

Compania a fost fondată în 1837 de Charles Lewis Tiffany și John B. Young, în New York City, ca un „emporiu de papetărie și marochinărie”, cu ajutorul tatălui lui Charles Tiffany, care a finanțat magazinul cu doar 1.000 de dolari din profiturile obținute de la o moară de bumbac.[12][13] Inițial, magazinul a vândut o mare varietate de articole de papetărie și, începând din 1838, a funcționat sub numele de „Tiffany, Young and Ellis” pe 259 Broadway în Lower Manhattan.[14] Numele a fost prescurtat în Tiffany & Company în 1853, când Charles Tiffany a preluat controlul și a pus accentul firmei pe bijuterii.[15]

De atunci, compania a deschis magazine în marile orașe din întreaga lume. Spre deosebire de alte magazine de la acea vreme, în anii 1830, Tiffany a stabilit prețuri fixe pe produsele sale, pentru a preveni orice târguială asupra lor. În plus, contrar normei sociale de la acea vreme, Tiffany accepta doar plăți în numerar și nu permitea cumpărăturile pe credit. Astfel de practici fuseseră introduse pentru prima dată în 1750 de Palmer's din London Bridge.[16]

Produse

modificare

Diamante

modificare
 
Diamantul galben Tiffany

Tiffany este cunoscută pentru produsele sale de lux, în special pentru bijuteriile cu diamante și argint.[17][18][19][20]

George Frederick Kunz (1856-1932), un gemolog de la Tiffany's, a avut un rol esențial în adoptarea internațională a caratelor metrice ca standard de greutate pentru pietre prețioase. Diamantul galben Tiffany (128,54 carate (25,708 g)) este expus de obicei în magazinul emblematic din New York City.[21]

În 1886, fondatorul Charles Tiffany a conceput designul inelului Tiffany Setting, în care șase dinți țin diamantul în afara benzii, pentru a accentua mai bine piatra.[22]

La fel ca alți comercianți de diamante, Tiffany's aplică o politică strictă împotriva răscumpărării diamantelor vândute în magazinele sale. În 1978, o femeie din New York a fost refuzată după ce a încercat să revândă un inel cu diamant pe care îl cumpărase de la Tiffany cu doi ani mai devreme pentru 100.000 de dolari.

Lămpi

modificare
 
Lampă Tiffany cu libelule, creată de Clara Driscoll

Prima lampă Tiffany a fost expusă în 1893 și se presupune că a fost fabricată în același an. Fiecare lampă a fost realizată manual de meșteri calificați, nefiind produsă în masă sau la mașinării. Designerul ei nu a fost, așa cum se credea de peste 100 de ani, Louis Comfort Tiffany, ci o artistă nerecunoscută, Clara Driscoll, care a fost identificată în 2007 de profesorul Martin Eidelberg de la Universitatea Rutgers ca fiind maestrul designer din spatele celor mai creative și valoroase lămpi din sticlă cu plumb produse de Tiffany Studios.[23][24]

Lămpile Tiffany sunt considerate parte a mișcării artistice Art Nouveau.

Pietre prețioase

modificare

Tiffany vinde bijuterii care încorporează o mare varietate de pietre prețioase colorate, inclusiv pe acelea pe care le-a ajutat să devină populare, cum ar fi tsavoritul,[25] kunzitul și morganitul. În februarie 2015, o bavetă din turcoaz și acvamarin concepută de Francesca Amfitheatrof, designer director la Tiffany, și purtată de Cate Blanchett la Premiile Oscar 2015, a contrastat favorabil cu bijuteriile încrustate cu diamante albe purtate de alte vedete.[26]

Parfumuri

modificare

La sfârșitul anilor 1980, Tiffany & Co. s-a aventurat în domeniul parfumurilor. Tiffany pentru femei a fost lansat în 1987, un parfum floral, realizat de parfumierul François Demachy. La prețul de 220 de dolari pe uncie, Tiffany a fost comercializat cu succes de marile magazine din Statele Unite. Doi ani mai târziu, Tiffany for Men a fost lansat în 1989 și a fost dezvoltat de parfumierul Jacques Polge. Sticlele atât pentru parfumul pentru bărbați, cât și pentru cel pentru femei au fost proiectate de Pierre Dinand.[27]

În octombrie 2019, Tiffany a lansat o nouă linie de parfumuri, Tiffany & Love.[28]

În cultura pop

modificare

Lanțul de magazine a fost menționat în diverse lucrări, cu precădere în titlul nuvelei lui Truman Capote din 1958, Mic dejun la Tiffany, adaptată în filmul din 1961 cu Audrey Hepburn.[29]

Note

modificare
  1. ^ a b Global LEI index, accesat în  
  2. ^ a b Tiffany & Co., MedalBook, accesat în  
  3. ^ https://www.tiffany.com/world-of-tiffany/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ https://hedendaagsesieraden.nl/2021/11/20/tiffany/ http://press.tiffany.com/ViewBackgrounder.aspx?backgrounderId=38, https://hedendaagsesieraden.nl/2021/11/20/tiffany/ Verificați valoarea |url= (ajutor)  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ a b c d https://hedendaagsesieraden.nl/2021/11/20/tiffany/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ http://press.tiffany.com/ViewBackgrounder.aspx?backgrounderId=38  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ a b https://hedendaagsesieraden.nl/2023/07/21/philadelphia-museum-of-art/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  8. ^ http://investor.tiffany.com/secfiling.cfm?filingID=98246-14-96, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  9. ^ „History of Tiffany & Company – FundingUniverse”. Fundinguniverse.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Tiffany & Co”. Bloomberg. . Arhivat din original la . Accesat în . and also engages in direct selling through internet, catalog, and business gift operations 
  11. ^ „Number of Tiffany & Co. stores by region worldwide in 2018, by region”. Statista. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Tiffany & Co. For The Press | About Tiffany & Co. | Tiffany & Co. History | United States”. Press.tiffany.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ World, Your Black. „Shocking List of 10 Companies that Profited from the Slave Trade”. Race, Racism and the Law (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ The Albion. . p. 95.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  15. ^ „CUSHION CUT Archives”. Awegirls. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ R. J. Mitchell and M. D. R. Leys (). A History of London Life. London, England: Longmans, Green and Co. pp. 182–4. 
  17. ^ Agrawal, A. J. „How Tiffany & Co. Built A Marketing Empire”. Forbes (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ King, Steve (). „Tiffany & Co: leading the way in ethically produced jewellery”. The Telegraph (în engleză). ISSN 0307-1235. Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ „Tiffany's 'old-world luxury' fails to charm millennials”. Reuters (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „The Anglo Effect: U.S. and British Luxury Brands Gain Ground With China's Rich”. Jing Daily. . Arhivat din original la . Accesat în . 
    „Tiffany & Co. is now the no. 1 American luxury brand for Chinese shoppers”. Jing Daily. . Arhivat din original la . Accesat în – via Business Insider. 
  21. ^ „Breakfast at Tiffany's in Beverly Hills”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Pantin, Laurel (). „The Reason Most Engagement Rings Look the Way They Do”. InStyle. InStyle. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Kastner, Jeffrey (). „Out of Tiffany's Shadow, a Woman of Light”. The New York Times. Accesat în . 
  24. ^ Johnson, Caitlin A. (). „Tiffany Glass Never Goes Out Of Style”. CBS News.com. Accesat în . Experts ... Martin Eidelberg are friendly rivals in Tiffany scholarship who independently discovered hundreds of the long, detailed letters Driscoll wrote to her family. "I just blurted it out and said, 'You won't believe what I found — letters from Clara Driscoll,' and she replied, in this kind of deadpan voice, 'I already know them," Eidelberg said. 
  25. ^ „Tsavorite Garnet”. Gemstone.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ Guy Trebay (). „At Tiffany, Something New Inside the Blue Box”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . [...] the scene-stealing bib had the commercially desirable effect of making the million-dollar gems on other entertainers look like so much borrowed ice. 
  27. ^ Wells, Linda (). „BEAUTY; A NEW SMELL FOR SUCCESS”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ Shatzman, Celia (). „Tiffany & Co. Uses Groundbreaking Technology To Create A New Note For Its Latest Fragrance”. Forbes. Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ Goldfield, Hannah (). „You Can't Have Breakfast at Tiffany's”. The New Yorker. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tiffany_%26_Co.&oldid=15629839