Tomiris

regină iraniană
Tomiris
Date personale
Născutăsecolul al VI-lea î.Hr. Modificați la Wikidata
Ortalyq Aziя, Masageți Modificați la Wikidata
Decedatăsecolul al VI-lea î.Hr. Modificați la Wikidata
Ortalyq Aziя, Masageți Modificați la Wikidata
Număr de copii1 Modificați la Wikidata
CopiiSpargapises[*][[Spargapises (6th-century BC Massagetae general and son of queen Tomyris)|​]] Modificați la Wikidata
EtnieMasageți Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*]
conducător militar Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Regină[*] Modificați la Wikidata

Tomiris (formă grecească a numelui iranian Tahm-Rayiš)[1] (circa. 530 IC) a fost regina masageților, un popor iranian din Asia Centrală, la est de Marea Caspică. Herodot este primul istoric care o amintește, fiind urmat de Strabon, Polyaenus, Cassiodorus, și Iordanes (în De origine actibusque Getarum, Originea și faptele goților).

"Tomiris aruncă capul lui Cirus într-un vas cu sânge" de Alexander.

Tomiris împreună cu fiul ei Spargapises (conducătorul armatei lui Tomiris) sunt de origine iraniană și au nume iraniene.[1]

Istoricii greci afirmă că ea l-a învins și omorât pe împăratul persan Cyrus al II-lea cel Mare, în timpul asaltului inițial al invaziei acestuia asupra Masageției. Consilierii lui Cyrus l-au sfătuit sa întindă o capcană sciților care îl urmăreau. Perșii au lasat în urmă o tabară, aparent abandonată, cu o rezervă importantă de vin. Sciții nu erau obișnuiti cu vinul, fiind consumatori de hașiș și, ca urmare, s-au îmbătat[2]. Perșii au atacat prin surprindere, măcelărind armata massagetă și capturându-l pe fiul lui Tomiris Spargapises. Acesta, odată trezit din beție, s-a sinucis.
Tomiris i-a trimis un mesaj lui Cyrus, denunțând trădarea și provocându-l la o bătălie onorabilă. În lupta ce a urmat, perșii au fost învinși, cu pierderi mari, Cyrus a fost ucis și Tomiris l-a decapitat, păstrandu-i capul într-un vas de vin.[3]. Atât folclorul persan cât și cel din Asia Centrală mențin diverse alte povestiri despre Tomiris.

Note modificare

  1. ^ a b Pentru etimologie: F. Altheim und R. Stiehl, Geschichte Mittelasiens im Altertum (Berlin, I970).pp. 127-8
  2. ^ Mayor, Adrienne. Greek Fire, Poison Arrows, and Scorpion Bombs: Biological and Chemical Warfare in the Ancient World. New York, Overlook Duckworth, 2003; p. 158.
  3. ^ Mayor, pp. 157-9.

Referințe modificare

  • Orosius, Historiae adversus paganos II.7
  • Justinus, Epitome Historiarum philippicarum Pompei Trogi I.8


Vezi și modificare

Legături externe modificare