Tomiris

Date personale
Tomiris

Născută	secolul al VI-lea î.Hr. Ortalyq Aziя, Masageți
Decedată	secolul al VI-lea î.Hr. Ortalyq Aziя, Masageți
Număr de copii	1
Copii	Spargapises[*]
Etnie	Masageți
Ocupație	conducător[*] conducător militar
Apartenență nobiliară
Regină[*]
Modifică date / text

Tomiris (formă grecească a numelui iranian Tahm-Rayiš)^[1] (circa. 530 IC) a fost regina masageților, un popor de origine traco-getică din Asia Centrală, la est de Marea Caspică. Herodot este primul istoric care o amintește, fiind urmat de Strabon, Polyaenus, Cassiodorus, și Iordanes (în De origine actibusque Getarum, Originea și faptele geților).

Tomiris împreună cu fiul ei Spargapises (conducătorul armatei lui Tomiris) sunt de origine geto-tracică și au nume tracice.^[1]

Istoricii greci afirmă că ea l-a învins și omorât pe împăratul persan Cyrus al II-lea cel Mare, în timpul asaltului inițial al invaziei acestuia asupra Masageției. Consilierii lui Cyrus l-au sfătuit sa întindă o capcană geților care îl urmăreau. Perșii au lasat în urmă o tabară, aparent abandonată, cu o rezervă importantă de vin. Geții erau obișnuiti cu vinul, fiind consumatori.^[2] Perșii au atacat prin surprindere, măcelărind armata massagetă și capturându-l pe fiul lui Tomiris Spargapises. Acesta, odată trezit, s-a sinucis.
Tomiris i-a trimis un mesaj lui Cyrus, denunțând trădarea și provocându-l la o bătălie onorabilă. În lupta ce a urmat, perșii au fost învinși, cu pierderi mari, Cyrus a fost ucis și Tomiris l-a decapitat, păstrandu-i capul într-un vas de vin.^[3].

Note

^ ^a ^b Pentru etimologie: F. Altheim und R. Stiehl, Geschichte Mittelasiens im Altertum (Berlin, I970).pp. 127-8
^ Mayor, Adrienne. Greek Fire, Poison Arrows, and Scorpion Bombs: Biological and Chemical Warfare in the Ancient World. New York, Overlook Duckworth, 2003; p. 158.
^ Mayor, pp. 157-9.

Referințe

Orosius, Historiae adversus paganos II.7
Justinus, Epitome Historiarum philippicarum Pompei Trogi I.8

Vezi și

Legături externe

[R._Stiehl_pp._127-8-1] Pentru etimologie: F. Altheim und R. Stiehl, Geschichte Mittelasiens im Altertum (Berlin, I970).pp. 127-8

[2] Mayor, Adrienne. Greek Fire, Poison Arrows, and Scorpion Bombs: Biological and Chemical Warfare in the Ancient World. New York, Overlook Duckworth, 2003; p. 158.

[3] Mayor, pp. 157-9.

[1]

[2]

[3]