Omul de Oțel
Omul de Oțel | |
Omul de Oțel pe o variantă a copertei Invincible Iron Man #25, mai 2010 | |
Informații despre publicare | |
---|---|
Publicat de | Marvel Comics |
Prima apariție | Tales of Suspense #39 (martie 1963) |
Creat de | Stan Lee, Larry Lieber, Don Heck, Jack Kirby și Steve Ditko |
Informații despre personaj | |
Nume adevărat | Anthony Edward Stark |
Specie | Om |
Originea | Long Island, New York |
Aliați | Avengers |
Parteneri | Căpitanul America, War Machine și Pepper Potts |
Modifică text |
Iron Man (nume tradus în română ca Omul de Fier sau Omul de Oțel) alias Tony Stark este un supererou care apare în benzile desenate americane publicate de Marvel Comics, precum și în mass-media asociată. Personajul a fost creat de scriitorul și editorul Stan Lee, dezvoltat de scenaristul Larry Liebel și proiectat de artiștii Don Heck și Jack Kirby. El și-a făcut prima apariție în Povești de suspans #39 (martie 1963).
Un miliardar american, magnat de afaceri, și inginer ingenios, Tony Stark suferă lovitură severă în piept în timpul unei răpiri în care răpitorii săi încearcă să-l forțeze să construiască o armă de distrugere în masă. El creează în schimb o armură alimentată cu putere pentru a-și salva viața și a scăpa din captivitate. Mai târziu, Stark își îmbunătățește costumul cu arme și alte dispozitive tehnologice proiectate de compania sa, Stark Industries. El folosește costumul și versiunile succesive pentru a proteja lumea ca Omul de Fier, în timp ce la început își ascend adevărata identitate. Inițial, Omul de Fier a fost un mijloc pentru Stan Lee pentru a explora tema Războiului Rece, în special rolul tehnologiei americane în lupta împotriva comunismului.[1] Ulterior, re-închipuirile Omului de Fier au trecut de la Războiul Rece la teme ale problemelor contemporane, cum ar fi criminalitatea corporativă și terorismul.[1]
Istoria publicării
modificarePremiera
modificarePremiera Omului de Fier Marvel Comics în Povești de Suspans #39 (martie 1963) a fost o colaborare între editorul Stan Lee, scenaristul Larry Liebel și artiștii Don Heck și Jack Kirby.[2] În 1963, Lee a cochetat cu ideea unui om de afaceri super-erou.[3] El a vrut să creeze "chintesența capitalistului", un personaj care ar merge împotriva timpului și cititorilor Marvel,[4] a spus Lee.
Influența culturală
modificare- Rapperul Ghostface Killah, membru Wu-Tang Clan, și-a intitulat albumul solo de debut Ironman(1996), și de atunci a continuat să folosească versuri legate de benzile desenate Iron Man și bucăți din desenele animate în piesele lui.[5][6] El a adoptat numele de Tony Stark ca unul dintre numeroasele sale alter-ego-uri,[6] și a fost prezent într-o scenă ștearsă din filmul Iron Man.
- Piesa lui Paul McCartney, „Magneto și Titanium Man” a fost inspirată de varianta malefică a Omului de Oțel care apare în X-Men. Un alt Om de Fier negativ, Crimson Dynamo, este menționat în versurile acestui cântec.[7][8]
- Formația britanică Razorlight îl menționează pe Tony Stark într-un vers din melodia lor, „Hang By, Hang By”.[9]
- Personajul Nathan Stark în serialul de televiziune Eureka este inspirat de Tony Stark.[10]
- Forbes l-a adăugat în clasamentul anual pe Omul de Oțel ca fiind printre cele mai bogate personaje fictive,[11] în timp ce BusinessWeek l-a clasat ca fiind unul dintre zece cele mai inteligente personaje din benzile desenate americane.[12]
- În 2011, IGN l-a clasat pe Omul de Oțel pe locul 12 în Top 100 eroi de benzi desenate.[13]
- Două camioane cu tema Omului de Oțel concurează în Monster Jam. A debutat în Atlanta pe 9 ianuarie 2010, și sunt conduse de Lee O' Donnell și Morgan Kane.[14]
Note
modificare- ^ a b Lee, Mike (). „Little-known sci-fi fact: Stan Lee thought Marvel's readers would HATE Iron Man (at first)”. Blastr. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
In the years following his debut, Iron Man fought against the tyranny of communism, corporate crime, terrorism and alcoholism as a “second-tier” Marvel hero, despite always being a popular character amongst readers.
- ^ DeFalco, Tom; Gilbert, Laura, ed. (). „1960s”. Marvel Chronicle A Year by Year History. Dorling Kindersley. p. 91. ISBN 978-0756641238.
Set against the background of the Vietnam War, Iron Man signaled the end of Marvel's monster/suspense line when he debuted in Tales of Suspense #39...[Stan] Lee discussed the general outline for Iron Man with Larry Lieber, who later wrote a full script for the origin story. Don Heck...designed the new character."
- ^ Lee, Stan (). Son of Origins of Marvel Comics. New York: Simon & Schuster. p. 45. ISBN 978-0671221669.
- ^ Lee, Stan; Mair, George (). Excelsior! : The Amazing Life of Stan Lee. New York: Simon & Schuster. p. 160. ISBN 978-0684873053.
- ^ Perpetua, Matthew (). „Ghostface Killah Sued by 'Iron Man' Composer”. Rolling Stone. Arhivat din originalul de la .
- ^ a b Reid, Shaheem (). „Ghostface Killah's Iron Man Obsession Lands Him A Cameo In Upcoming Comic Book Flick”. MTV News. Arhivat din originalul de la .
- ^ „Magneto And Titanium Man”. Paul McCartney.com. Arhivat din originalul de la .
- ^ Benitez, Jr., Vincent P. (). The Words and Music of Paul McCartney: The Solo Years. Praeger. p. 65. ISBN 978-0313349690.
- ^ „Hang By, Hang By”. Absolutelyrics.com. Arhivat din originalul de la .
- ^ Hank, Melissa (). „Sci-fi made sexy on Eureka”. TV Guide. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Noer, Michael; David M. Ewalt, David M. (). „The Forbes Fictional 15”. Forbes. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ Pisani, Joseph (). „The Smartest Superheroes”. BusinessWeek. Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ „Iron Man – Top 100 Comic Book Heroes”. IGN. . Arhivat din originalul de la . Accesat în .
- ^ „The Official Website Of Monster Jam - Trucks - Iron Man”. Monster Jam. . Arhivat din originalul de la . Accesat în .
Legături externe
modificare- Materiale media legate de Omul de Oțel la Wikimedia Commons
- Omul de Oțel la Marvel Universe wiki
- Iron Man (Tony Stark) la Comic Book DB
- "Stark Reality: A Different Hero for Different Times" by Ian Chant - PopMatters.com
- Advanced Iron (fanzine)
- Iron Man Library Arhivat în , la Wayback Machine.