Tridentul este o suliță cu trei vârfuri. El este utilizat pentru pescuitul subacvatic. Din punct de vedere istoric, a fost menționat ca armă de luptă. A fost folosit de fermieri, în trecut, ca decorticator pentru curățarea de frunze, semințe și muguri ai tulpinilor unor plante, cum ar fi inul și cânepa.

Tridentul lui Poseidon

Tridentul este arma lui Poseidon sau Neptun, zeul mării în mitologia clasică. În mitologia hindusă el este arma lui Shiva, fiind cunoscut sub numele de trishula (numele sanscrit pentru „suliță triplă”).

Etimologie

modificare

Cuvântul „trident” provine din cuvântul francez trident, care la rândul său provine din cuvântul latin tridens sau tridentis: tri înseamnă „trei” și dentes înseamnă „dinți”, cu referire la cele trei vârfuri sau „dinți” ai armei. Numele sanscrit pentru trident, „trishula”, este compus din tri त्रि, adică „trei” + ṣūla शूल, adică „spin”, cele trei vârfuri ale tridentului fiind numite mai degrabă „spini” decât „dinți”.

Echivalentul grecesc al tridentului este τρίαινα (tríaina) și provine din cuvântul protogrec trianja, care înseamnă „întreit”.

Utilizări

modificare
 
Mozaic din secolul al IV-lea î.Hr., care arată un retiar sau gladiator înarmat cu un trident și o plasă luptând cu un secutor.
 
Fântâna lui Neptun din Diafáni, insula Karpathos

În mitologia greacă, romană și hindusă se consideră că tridentul are puterea de a controla apele oceanului.

Tridentul folosit pentru pescuit are, de obicei, dinți cu ghimpi care străpung peștele și-l țin nemișcat. În Sudul și în Vestul mijlociu al Statelor Unite ale Americii este folosit un fel de trident pentru prinderea unor specii de pești și de broaște.[1]

Tridentul, cunoscut sub numele de dangpa, apare ca o armă în artele marțiale coreene practicate în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.

În Roma Antică, într-o parodie a activității pescărești, tridentul era folosit adesea de către un tip de gladiator numit retiar sau „luptător cu plasa”. Retiarul lupta, în mod tradițional, cu un secutor și arunca o plasă pentru a-și prinde adversarul, iar apoi folosea tridentul ca să-l omoare.[2]

Simbolism și mitologie

modificare

În legendele și poveștile hinduse, Shiva, un zeu hindus care ține un trident în mână, folosește această armă sacră pentru a lupta împotriva negativismului. Se spune, de asemenea, că tridentul reprezintă cele trei virtuți (guna) menționate în filozofia indiană vedică și anume sāttvika, rājasika și tāmasika.

Fiind o ustensilă folosită pentru pescuit, tridentul este asociat cu Poseidon, zeul mării în mitologia greacă, precum și cu omologul său roman Neptun. Poseidon a folosit tridentul pentru a crea izvoare de apă în Grecia, precum și pentru a crea calul. Poseidon, ca zeu al mării, putea produce cutremure puternice atunci când lovea pământul cu furie și își folosea tridentul pentru a provoca valuri, maree, tsunami și furtuni pe mare.

În mitologia romană, Neptun a folosit, de asemenea, un trident pentru a crea noi cursuri de apă și a provoca cutremure. Un bun exemplu poate fi sculptura Neptun și Triton a lui Gian Lorenzo Bernini.

În religia taoistă, tridentul reprezintă Trinitatea Taoistă, Cei Trei Puri. În ritualurile taoiste, un clopot sub formă de trident este folosit pentru a invita zeitățile și a convoca spiritele, deoarece tridentul semnifică autoritatea cea mai înaltă a Cerului.

Uz politic

modificare
 
Drapelul Barbadosului conține un trident.
  • Tryzub-ul de pe stema Ucrainei, adoptată în 1918 (într-o reinterpretare a unui steme medievale care reprezenta cel mai probabil un șoim care cobora din înălțimile cerului, la fel ca stema localității Staraia Ladoga).
  • Emblema națională de pe drapelul Barbadosului.
  • „Furcile mâniei poporului”, semn adoptat de organizația revoluționară rusă antisovietică Alianța Națională a Rusiei Solidarists (NTS).
  • Britannia, personificarea Marii Britanii.

Uz civil

modificare

Nomenclatură botanică

modificare

O serie de structuri din lumea biologică sunt descrise ca având aspect de trident. Începând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, anumite forme botanice au fost descrise ca având aspect de trident; de exemplu, unele orhidee au fost descrise ca având frunze cu formă de trident în lucrările botanice mai vechi.[4] În plus, în studiile botanice recente, unele bractee sunt descrise ca având formă de trident (de exemplu, bradul Douglas).[5]

  1. ^ Turner, Andy. „Fish Gigging: An Ozark Tradition”. Missouri Department of Conservation. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Roland Auguet [1970] (1994). Cruelty and Civilization: The Roman Games. London: Routledge. ISBN: 0-415-10452-1.
  3. ^ „Iron-willed 'hero' images”. nypost.com. . 
  4. ^ John Lindley and Thomas Moore (1964) The Treasury of Botany: A Popular Dictionary of the Vegetable Kingdom with which is Incorporated a Glossary of Botanical Terms, Published by Longmans Green, pt.1
  5. ^ C. Michael Hogan (2008) Douglas-fir: Pseudotsuga menziesii, globalTwitcher.com, ed. Nicklas Strõmberg Arhivat în , la Wayback Machine.