Deschide meniul principal
Tudor Tătaru
Moldavian director Tudor Tataru (1984). (8751967945).jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (55 de ani) Modificați la Wikidata
Alte premii
Ordinul Gloria Muncii Modificați la Wikidata

Tudor Tătaru (n. 1 aprilie 1957, Pojăreni, Ialoveni, RSS Moldovenească, URSS, azi în Republica Moldova – d. 27 martie 2013, Chișinău)[1] a fost un regizor și umorist moldovean.

BiografieModificare

A absolvit Facultatea de Regie de Teatru a Institutului de Arte din Chișinău, în 1986, apoi a urmat cursurile superioare de regie la Moscova (1987-1989).[2] Reîntors în țară, a lucrat ca regizor la studioul Moldova-film (1989-1992). A înființat în 1992 studioul independent de filme folclorice și de comedie „Buciumul”, care a fost trecut în 1996 sub patronajul municipiului Chișinău.

A regizat în 1996 filmul Dănilă Prepeleac, realizat ca o coproducție moldo-română.[3] Ulterior a înființat Festivalul de umor „Dănilă Prepeleac”, a relansat revista satirică Usturici[4] și a fost președintele Uniunii Umoriștilor din Moldova.[2] A colaborat ca instrumentist la formația etno-folclorică „Tălăncuța”.[1]

A candidat ca independent la alegerile parlamentare din 2005, fără a fi ales. A militat pentru Unirea Republicii Moldova cu România și a participat constant până în 2005 la protestele conduse de Iurie Roșca. În anul 2006 a fost decorat de președintele Vladimir Voronin cu Ordinul „Gloria Muncii”.[1][5]

A murit în urma unui atac de cord la studioul „Buciumul” și a fost înmormântat în Cimitirul Central din Chișinău.[6]

FilmografieModificare

NoteModificare

  1. ^ a b c „A murit Tudor Tataru. Regizorul s-a stins la studioul sau de film Buciumul, in urma unui infarct”, Protv.md, accesat în  
  2. ^ a b „Regizorul Tudor Tătaru a decedat în această dimineață”, Adevărul, accesat în  
  3. ^ Călin Stănculescu, Cartea și filmul, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, p. 54.
  4. ^ „A murit Tudor Tătaru”, Timpul, accesat în  
  5. ^ „Unde, cum și de ce a dispărut Tudor Tătaru?”, Timpul, accesat în  
  6. ^ „Regizorul Tudor Tătaru, condus pe ultimul drum”, Trm.md, accesat în