Tunelul NATO (Bruxelles)
Tunelul NATO (în franceză Tunnel de l'OTAN, neerlandeză NAVO-tunnel) este un tunel rutier belgian situat în comuna Evere din Regiunea Capitalei Bruxelles. Tunelul face parte din autostrada A201, care asigură legătura între capitala Belgiei și aeroportul Brussels Airport. Tunelul a fost denumit după alianța militară și politică NATO, al cărei cartier general se află în apropiere.
Tunelul NATO | |
Privire de ansamblu | |
---|---|
Nume oficial | fr Tunnel de l'OTAN nl NAVO-tunnel |
Localizare | Evere, Regiunea Bruxelles, Belgia |
Coordonate | 50°52′42″N 4°25′50.5″E / 50.87833°N 4.430694°E |
Statut | În exploatare |
Drum | A201 |
Statistici | |
Început lucrări | 31 mai 2010 |
Deschis | 15 octombrie 2012 |
Caracter | Tunel rutier |
Taxă | Fără taxă |
Indicatori tehnici | |
Lungime | 235 m |
Număr de benzi | 2 pe sens |
Viteza maximă admisă | 70 km/h |
Modifică date / text |
Date tehnice
modificareTunelul NATO este alcătuit din două tuburi, câte unul pentru fiecare direcție. Fiecare tub conține două benzi de circulație rutieră, stabilind o configurație generală de 2x2 benzi.[1] Lungimea tunelului este de 235 de metri.[2] Iluminatul la interior este asigurat de corpuri de tip AT-T, echipate cu lămpi fluorescente economice T5 de 49 W.[1] În zonele de acces în tunel au fost instalate și corpuri de iluminat AF4, în scopul maximizării confortului vizual la trecerea de la o zonă iluminată natural la una iluminată artificial.[1] Pe pereți au fost montate balize BalPlast pe bază de LED, care funcționează în permanență și sunt destinate ghidării șoferilor, precum și indicării ieșirilor de urgență în caz de incendiu.[1]
Tunelul a fost realizat pentru ameliorarea mobilității și accesibilității în vecinătatea cartierului general al NATO. Lucrările de construcție au început pe 31 mai 2010 și au durat doi ani. Tunelul a fost inaugurat pe 15 octombrie 2012, la ora 06:00.[2] Lucrările de la suprafață nu au fost totuși terminate decât în ianuarie 2013.
Costul total al investiției a fost de 42.5 milioane de euro, din care 20 de milioane strict pentru tunel.[2] Restul fondurilor au fost folosite pentru reconfigurarea Bulevardului Léopold III în zonă și realizarea de către MIVB/STIB a unei noi linii de tramvai, care a prelungit traseul 62 până la limita administrativă dintre regiunile Bruxelles și Flandra.[2] Tunelul a fost construit la inițiativa Ministerului Mobilității capitalei Belgiei, iar fondurile au fost asigurate de Comitetul de Cooperare Beliris.[2]
Limita de viteză în tunel a fost fixată la 70 km/h. La suprafață, în partea sa superioară, au fost amenajate piste pentru bicicliști și stații pentru mijloacele de transport în comun ale MIVB/STIB și De Lijn.