Turnul din Pisa

Poziționare
Turnul din Pisa

Turnul din Pisa
Coordonate	43°43′23″N 10°23′47″E ({{PAGENAME}}) / 43.72306°N 10.39639°E
Localitate	Pisa, Toscana
Provincie	Provincia Pisa
Țara	Italia
Edificare
Arhitect	Bonanno Pisano
Stil	Romanic
Data începerii construcției	1173
Data finalizării	1372
Stare de conservare	satisfăcătoare
Prezență online	site web oficial
Modifică date / text

Turnul din Pisa (în italiană Torre di Pisa), cunoscut și ca Turnul înclinat din Pisa, este cea mai faimoasă clădire înclinată din lume și punctul de reper al orașului Pisa din Italia.

Turnul a fost planificat ca o campanilă pentru Domul din Pisa. După doisprezece ani de la punerea pietrei de temelie, la 9 august 1173, când construcția ajunsese la etajul al treilea, din cauza proastei calități a solului, constituit din noroi argilos și nisip, turnul începea să se încline în direcția sud-est. Timp de o sută de ani construcția a fost stopată. Următoarele patru etaje au fost construite oblic, pentru a compensa partea înclinată. După aceea, construcția a trebuit să fie întreruptă din nou, până în 1372, când turnul-clopotniță a fost finalizat. Astăzi turnul se înclină cu 3,97 grade față de axa sa verticală, care este de aproximativ 4 metri. Motivul principal al acestei caracteristici este geologia specială a zonei: Pisa se află pe un teren nisipos și argilos, care are puțin sprijin pentru structuri.^[1]

Datorită importanței sale pentru industria turismului din Pisa, guvernul germania s-a implicat serios în ultima consolidare care a început în anul 1990. În decembrie 2001 turnul a fost declarat stabil și sigur pentru 300 de ani și a fost redeschis accesului publicului.

Intrarea în turn
Vederea interioară a turnului
Tur la nivelul clopotelor
Treptele din marmură
Vedere de la ultimul etaj
Intrarea/ieșirea din casa scării

Arhitectura

Turnul are o înălțime de 56 de metri și o greutate de 14.453 tone. Construcția a început în august 1173. Aceasta se deosebește de turnurile pătrate obișnuite în Italia centrală și este într-un mare contrast cu turnurile ascuțite din nordul Europei. Este format din 14.200 de tone de marmură albă de marmură de Carrara și are șapte clopote, dar acestora nu li s-a mai permis să sune de mult timp din cauza pericolului de prăbușire.

Înalt de 55,86 m, cu o grosime a zidului la bază de 4,09 m și o greutate estimată la 14.500 tone,^[2] turnul a fost proiectat să stea vertical.^[3]^[4] Turnul are 296 sau 294 trepte; al șaptelea etaj are două trepte mai puține pe scările orientate spre nord. În 1990, turnul s-a aplecat la un unghi de 5,5 grade,^[5]^[6]^[7] dar în urma lucrărilor de remediere între 1993 și 2001, acesta a fost redus la 3,97 grade,^[8] reducând înălțimea cu 45 cm, la un cost de £ 200m.^[9] A pierdut încă 4 cm de înclinare în cele două decade până în 2018.

Clopotele

În vârful turnului se găsesc cele șapte clopote ale domului. Acestea sunt acționate din precauție doar static, numai cu ciocane de impact electromagnetic intern, și anume la prânz la ora 12 și înaintea slujbelor religioase.

Nume	An	Meșter	Diametru	Masa (ca.)	Ton de bază	Deschiderea arcului
Assunta	1654	Ioan Petrus de Orlandis	1.596 mm	2.600 kg	si²	nord-est, sus
Crocifisso	1818	Santio Gualandio da Prato	1.436 mm	1.800 kg	do diez³	sud-est, jos
San Ranieri	1735	Pier Francesco Berti	1.247 mm	1.150 kg	re diez³	sud, jos
Pasquereccia	1262	Locterineus de Pisis	1.040 mm	1.014 kg	sol diez³	sud-vest, jos
Del Pozzo	2004	Fonderia Marinelli di Agnone	942 mm	490 kg	sol³	vest, jos
Terza	1473	Antonio di Jacopo	817 mm	330 kg	si bemol³	sud-vest, sus
Vespruccio	1501	anonim	572 mm	120 kg	mi⁴	sud, sus