Wikipedia

Utilizator:Atudor/teste

 Ciornă scrisă de un utilizator nou și aflată în așteptarea verificării. Acest proces poate dura ceva timp.
  • Dacă trimiterea este acceptată, acest mesaj va fi înlăturat.
  • Dacă trimiterea este respinsă, această pagină va fi ștearsă peste un timp.
  • Între timp, puteți continua să îmbunătățiți articolul apăsând pe butonul "Modifică" de mai sus. Dacă aveți nevoie de ajutor, puteți să vă adresați la Wikipedia:Cafenea.



Andrei Tudor
Date personale
Nume la naștereIsaac Rozenzweig
NăscutAugust 31, 1907
Brăila, Romania
Decedat (51 de ani)
Bucharest, Romania
Căsătorit cuMelania Tudor, 1938 - 1959
CopiiManuela Lena, Alexandru Laurențiu
CetățenieRomână
Ocupațiepoet, traducǎtor, jurnalist, muzicolog, cadru didactic universitar
StudiiDrept
Activitatea literară
Activ ca scriitor1928 - 1959
LimbiRomână
Mișcare/curent literaravangardă, Simbolism[3]
Criterion
Subiecte
  • poezie
  • jurnalism cultural
  • muzicologie
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Andrei Tudor; (nume real: Isaac Rozenzweig; alt pseudonim I. Alexis Edgar; n. 31 August, 1907, Brăila – d. 18 Iunie, 1959, București) a fost un poet, traducător și muzicolog Romîn). A fost de asemenea activ ca publicist, ținând o cronică muzicală și teatralǎ. [1][2]

Biografie modificare

Tudor s-a nǎscut într-o familie de evrei din Brăila, fiul lui Mayer și Tony Rozenzweig. În 1926, după absolvirea Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” din Brăila, a urmat dreptul la Universitatea din București. [1][2][4][5]
A fost licențiat în 1930, o carieră pe care ulterior nu a urmat-o. Fiind atras de literatură și jurnalism, Tudor a hotărât să rǎmînǎ în capitalǎ. Aici, în mijlocul febrei intelectuale interbelice, și-a început noua carieră.
În 1940, România a legiferat echivalentul Legilor de la Nürnberg, aproximativ în aceeași perioadă în care cariera lui Tudor a început să câștige teren. La fel ca alți scriitori evrei proeminenți ai vremii, numele său a fost suprimat din mass-media.
În 1959 s-a îmbolnăvit în timpul Festivalul internațional de muzicǎ din Praga. În cele din urmă, a căutat tratament la București, dar la scurt timp după aceea a cedat bolii ca urmare a neglijenței medicale în timp ce era internat.

Carieră modificare

Tudor și-a debutat cariera literară în 1927 cu o traducere a poetului Francez Francis Jammes. [6][Note 1] Prima sa poezie, Trupește, [7] a fost publicatǎ în 1928. Poezia și proza lui Tudor au apărut în publicații de avangardă. [1][4][8][Note 2] Mai multe ziare și periodice au publicat recenziile sale muzicale, de teatru și de cinematografie. [1][8][Note 3] În 1935, primul și singurul său volum, „Amor 1926”,[9] a câștigat premiul poeziei al Fundației Pentru Literatură și Artă "Regele Carol II".[Note 4] A vǎzut lumina tiparului în 1937. Alături de alți membri [Note 5] ai grupului Criterion, Tudor era strâns asociat [2] cu conservatorul de muzică Pro-Arte, acum dispărut. [10] Dupǎ război a tradus poeți Social realiști din URSS, Czechoslovakia și Coreea,[1][Note 6] dar interesele lui s-au îndreptat tot mai mult către muzică. A ținut prelegeri pentru a populariza muzica clasică în fața publicului și la radio. Tudor, un cărturar Enescian timpuriu, a fost primul curatoriu [1] al noului muzeu (1956) [2] dedicat compozitorului. În mai 1955 a scris o propunere pentru un festival internațional Enescu[3]. Prima ediție a festivalului a avut loc în 1958. Tudor a lucrat la mai multe instituții de cultură:

Lucrări alese modificare

Poezie modificare

Traduceri modificare

Prozǎ modificare

  • (1947) Moscova : Reportaj Despre Metropola Lumii Noi [16]

Traduceri modificare

Muzicologie modificare

Cǎrți modificare

  • (1951) Muzica sovietică în plin avânt Pref. [18]
  • (1957) Enescu [19] [Note 7]
  • (1959) George Enescu: Viața în imagini [20]

Eseuri modificare

  • (1945) Notă despre tradiția în muzica sovietică [21]
  • (1947) Trei decenii de muzică sovietică [22]
  • (1956) Opera lui George Enescu și problemele folclorului în creația muzicală [23]
  • (1955) Eduard Caudella și teatrul liric Românesc [24]
  • (1959) Aspecte noi în creația simfonică rominească contemporană [25]

Articole modificare

[Note 8]

  • (1946) Music Chronicle [26]
  • (1946) The Society of Rumanian Composers [27]
  • (1946) The Forthcoming Musical Season [28]
  • (1947) Rumanian Musicians and the Exchange of Culture [29]
  • (1947) Opening of the Season [30]
  • (1947) Rumanian Artistic Relations With Foreign Countries [31]
  • (1955) Rumanian Music Forges Ahead [32]


Note modificare

  1. ^ Mihail Sebastian a colaborat la traducerea poemului lui Francis Jammes's, "Rugăciune pentru un copil ca să nu moară". Au fost colegi de clasă de-a lungul anilor de școală; școala elementară "Abraham and David Schwarzman", Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” din Brăila și Universitatea din București, Facultatea de Drept.
  2. ^ „Convorbiri Literare", „Revista Fundațiilor Regale", Universul Literar, „Bilete de papagal" (editor șef Tudor Arghezi), „Tiparnița literară", „Contimporanul" (pseudonim Lafcadio), „Excelsior" (pseudonim Lafcadio), „Viața de azi", „Viața literară", „Revista Muzicală și poezie", „Azi" (editor șef Zaharia Stancu), „Herald", „Pinguin", „Clopotul", „Contemporanul", „România liberă". Dupǎ 1944 scrie pentru „Veac nou", o publicație ARLUS.
  3. ^ „Rampa (revistă), „Cuvântul" (editor Nae Ionescu), „Facla", „Zorile" (editorul secției culturale), „Săptămâna literară, plastică, teatrală", „Vremea", „Meridian", „Adam", „Litere", „Premergătorul", „Stilet", „Curierul" (Brăila), „Start", „Omul liber", etc. După 1944 publicǎ în „Victoria", „Unirea", „Tribuna poporului", „Viața capitalei", etc.
  4. ^ Fundația Regele Carol al II-lea pentru Artă și Literatură a fost o instituție fondată de Regele Ferdinand I la 12 august 1921 și a fost numită după viitorul suveran Carol al II-lea. Înființată pe patronajul principelui Carol al II-lea, Fundația a desfășurat o activitate culturală prodigioasă în perioada 1921-1940, după care, din cauza evenimentelor politice, a declinat.
  5. ^ Mihail Sebastian, Petru Comarnescu, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, etc. au fost colegi colaboratori la Revista Fundațiilor Regale", „Excelsior" (sub pseudonimul Lafcadio), „Azi" (editor șef Zaharia Stancu), „Rampa (revistă)", etc.
  6. ^ Tudor a tradus Francis Jammes, Albert Samain, Stefan George și Rainer Maria Rilke înainte de al 2-lea război mondial.
  7. ^ Acesta este primul monograf Enescu scris de un autor Romǎn. În 1955 en:Bernard Gavoty a publicat interviurile cu Enescu înregistrate în 1951 pentru Radio France. Gavoty, Bernard (). Les Souvenirs de Georges Enesco [Recollections of George Enescu] (în franceză). Paris: Flammarion. OCLC 2714693.  I. Yampolsky a publicat un pamflet despre Enesco în URSS in 1956.
  8. ^ The Rumanian Review, o revistă literară lunară publicată la București în mai multe limbi, a vizat intelectualitatea supraviețuitoare din țară și un cititor intelectual interesat dincolo de granițele sale. Articolele analizate reflectă cerința Partidului ca jurnalul să demonstreze loialitatea României față de sistemul socialist în curs de dezvoltare și să facă publice că, în reorganizarea vieții culturale a țării, Partidul nu a abandonat neapărat tradițiile culturale ale României. Studiul investighează modul în care muzica a fost utilizată ca instrument de guvernare, modul în care autorii și-au modelat discuția în raport cu ideologia predominantă, și uneori în schimbare, și ce se poate deduce despre compozitorii susținuți și marginalizați în această perioadă. Crotty, Joel (). „Promoting Romanian Music Abroad: The Rumanian Review (1946–1956)”. Music & Politics. III (2). doi:10.3998/mp.9460447.0003.203  . 

Citate modificare

  1. ^ a b c d e f g h i j k l Academia Română 2007, p. 787–788.
  2. ^ a b c d e f g h i Cosma, Viorel (). „Andrei Tudor”. Muzicieni din România. 9. Bucharest: Music Publishing House. p. 114. ISBN 978-973-42-0441-0. 
  3. ^ Lovinescu, Eugen. Scrieri. VI. p. 171. OCLC 19036600. 
  4. ^ a b Podoleanu 1935, p. 345.
  5. ^ Manolescu, Florin Lucian. „Andrei Tudor”. blogspot.com. Accesat în . 
  6. ^ Tudor, Andrei; Sebastian, Mihail (). „Rugăciune” [Prayer]. Universul Literar. XLIII (13): 198. Accesat în . 
  7. ^ Tudor, Andrei (). „Trupește”. Universul Literar. XLIV (13): 204. Accesat în . 
  8. ^ a b Hangiu 2008.
  9. ^ a b Tudor, Andrei (). Amor 1926. Bucharest: Fundația pentru literatură și artă "Regele Carol II". OCLC 606183471. 
  10. ^ Dumitrescu-Bușulenga 2002.
  11. ^ „Universul literar”. Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj-Napoca. . 
  12. ^ Poeți sovietici cînta pacea [Soviet poets: Peace songs]. Tradus de Tudor, Andrei. Bucharest: Cartea rusă, Colecția A.R.L.U.S. . 
  13. ^ Din poezia coreeană [Korean poetry selections]. Tradus de Tudor, Andrei; Cassian, Nina; Solomon, Petre. Bucharest: Editura de stat pentru literatură și artă. . OCLC 1014902183. 
  14. ^ Cartea sângelui: din lupta eroică a popurului grec [The book of blood: the heroic resistance of the Greek people]. Tradus de Tudor, Andrei. Bucharest: Editura de stat pentru literatură și artă. . OCLC 1277254620. 
  15. ^ Cîntecul păcii [A song of peace]. Tradus de Tudor, Andrei. Bucharest. . 
  16. ^ Moscova : Reportaj Despre Metropola Lumii Noi [Moscow : A report about the metropolis of the new world]. Bucharest: Casa Școalelor. OCLC 1347179751. 
  17. ^ Lench, Leonid. Schițe Humoristice [Funny Stories]. Tradus de Tudor, Andrei; Mihail, M. OCLC 856655306. 
  18. ^ Bodur, Anda; Steinberg, Ada (). Muzica sovietică în plin avânt. Bucharest: Cartea Rusă A.R.L.U.S. OCLC 1347180833. 
  19. ^ Enescu. Bucharest: Foreign Languages Pub. House. . OCLC 1029409. 
  20. ^ George Enescu: Viața în imagini. Bucharest: Music Pub. House of the Composers' Union of the Rumanian People's Republic. . OCLC 7082413. 
  21. ^ Tudor, Andrei (). „Notă despre tradiția în muzica sovieticǎ”. Revista Fundațiilor Regale. XII (1): 162–164. Accesat în . 
  22. ^ Tudor, Andrei (). „Trei decenii de muzică sovietică”. Revista Fundațiilor Regale. XIV (10–11): 117–123. Accesat în . 
  23. ^ Tudor, Andrei (). „Opera lui George Enescu și problemele folclorului în creația muzicală”. Academia Româna, Institutul de Istoria Artei, Istoria Artei: Studii și cercetǎri. 3–4: 245–253. Accesat în . 
  24. ^ Tudor, Andrei (). „Eduard Caudella și teatrul liric Românesc”. Academia Româna, Institutul de Istoria Artei, Istoria Artei: Studii și cercetǎri. 1–2: 277–289. Accesat în . 
  25. ^ Tudor, Andrei (). „Aspecte noi în creația simfonică romînească contemporană”. Academia Româna, Institutul de Istoria Artei, Istoria Artei: Studii și cercetǎri. 6: 187–202. Accesat în . 
  26. ^ Tudor, Andrei (iunie 1946). „Music Chronicle”. Rumanian Review (2): 92–100. Accesat în . 
  27. ^ Tudor, Andrei (august 1946). „The Society of Rumanian Composers”. Rumanian Review (4–5): 126–129. Accesat în . 
  28. ^ Tudor, Andrei (octombrie 1946). „The Forthcoming Musical Season”. Rumanian Review (6): 89–91. Accesat în . 
  29. ^ Tudor, Andrei (). „Rumanian Musicians and the Exchange of Culture”. Rumanian Review (1–2): 96–99. Accesat în . 
  30. ^ Tudor, Andrei (). „Opening of the Season”. Rumanian Review (8–9): 116–119. Accesat în . 
  31. ^ Tudor, Andrei (februarie 1947). „Rumanian Artistic Relations With Foreign Countries”. Rumanian Review (10): 81–87. Accesat în . 
  32. ^ Tudor, Andrei (februarie 1947). „Rumanian Music Forges Ahead”. Rumanian Review. IX (4): 105–112. Accesat în . 

Sources modificare

  • Academia Română (). „Andrei Tudor”. Dicționarul General al Literaturii Române. București: Editura Univers Enciclopedic. pp. 787–788. ISBN 978-973-637-070-0. OCLC 1288698681. 
  • Cosma, Viorel (). „Andrei Tudor”. Muzicieni din România. 9. Bucharest: Music Publishing House. p. 114. ISBN 978-973-42-0441-0. OCLC 21372940. 
  • Stancu, Zaharia (). „Andrei Tudor”. Antologia Poeților Tineri. Fundația Pentru Literatură și Artă "Regele Carol II". OCLC 31368873. 
  • Podoleanu, S. (). „Andrei Tudor”. 60 Scriitori Români De Origină Evreească. 2. Slova. pp. 345–348. OCLC 252731680. 
  • Călinescu, Gheorghe (). „Andrei Tudor”. Istoria Literaturii Române Dela Origini Până în Prezent. București: Fundat̡ia regală pentru literatură s̡i artă. pp. 818–819. OCLC 1064893006. Accesat în . 
  • Manolescu, Florin Lucian. „Andrei Tudor”. blogspot.com. Accesat în . 
  • „Revista Fundațiilor Regale”. Revista Fundațiilor Regale. OCLC 3092764. 
  • Crotty, Joel (). „Promoting Romanian Music Abroad: The Rumanian Review (1946–1956)”. Music & Politics. III (2). doi:10.3998/mp.9460447.0003.203  . 
  • Grăsoiu, Dorina (). Mihail Sebastian Sau Ironia Unui Destin [Mihail Sebastian or An ironic destiny]. București: Editura Minerva. OCLC 18064988. 
  • Hangiu, Ion (). Istoria presei romanesti de la inceputuripana in prezent. Dictionar cronologic (1790-2007). București: Editura Comunicare edituracomunicare.ro. ISBN 978-973-711-163-0.  [11]
  • Mitchievici, A. (). „Shadows of Paradise”. Shadows of Paradise: Romanian Intellectuals and the Soviet Union. Central European University Press. pp. 99–124. ISBN 9789633863039. JSTOR 10.7829/j.ctvs1g8th.8. 
  • Dumitrescu-Bușulenga, Zoe (). „Un conservator uitat: pro-arte” [Pro-Arte: A forgotten music conservatory]. Magazin Istoric (2). Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Utilizator:Atudor/teste&oldid=16203528