Utilizator:BlueMonday/Teste

Imunizarea este procedeul natural sau artificial de inducere a rezistenţei unui organism faţă de acţiunea germenilor patogeni sau a toxinelor acestora.

Clasificare

După natura procedeului de inducere a rezistenţei

Imunizare naturală
Imunizare artificială

După tipul rezistenţei induse

Imunizare activă
Imunizare pasivă

Imunizarea naturală

Imunizarea activă naturală

Imunizarea pasivă naturală

Imunizarea artificială

Imunizarea activă artificială

Imunizarea pasivă artificială

Legături externe

Vasile Herman (n. 10 iunie 1929, Satu Mare, România - d. 20 martie 2010) a fost un compozitor şi profesor universitar român.

    Viorel COSMA, „Muzicieni din România”

    Studiile muzicale le-a început la Cons. Municipal din Satu Mare (1945-1949), continuându-le la Cons. Cluj (1949-1957), cu Sigismund Toduţă (contrapunct, compoziţie), Cornel Givulescu (teorie-solfegiu), Tudor Jarda şi Liviu Comes (armonie), Ioan R. Nicola (folclor), Wilhelm Demian (orchestraţie), Constantin Bugeanu, Romeo Ghircoiaşiu şi Gheorghe Merişescu (istoria muzicii), Ana Voileanu-Nicoară şi Viorica Radu (pian), Zoe Blaga (canto), Lucian Surlaşiu (cor şi dirijat coral). Doctor în muzicologie la Cons. Cluj (1973) cu teza FORMĂ ŞI STIL ÎN NOUA CREAŢIE MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ. 
    	Preparator (1954-1958), asistent (1958-1959), lector (1959-1969), conferenţiar (1969-1978) şi profesor (din 1978) la Cons. Cluj, secretar literar la Opera Română din Cluj (1958), secretar artistic la Filarmonica din Cluj (1963-1968). A susţinut comunicări ştiinţifice, referate, conferinţe, emisiuni de radio şi televiziune. A publicat eseuri, studii, cronici, articole în MUZICA, LUCRĂRI DE MUZICOLOGIE (Cluj), TRIBUNA (Cluj), CONTEMPORANUL, FĂCLIA (Cluj), STEAUA (Cluj) etc. A fost distins cu premii ale Uniunii Compozitorilor (1976, 1978, 1981) şi Premiul Academiei Române (1977).

    MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ: BALADA LUI PINTEA VITEAZUL (1957), oratoriu pentru bariton, tenor, cor bărbătesc şi orchestră, versuri populare; STROFE (1969), mică cantată pentru cor mixt, suflători de alamă şi percuţie, versuri de Romulus Guga; CANTATA I-A (1969), pentru soprană, 2 piane, violă şi grupă de percuţie, versuri de Marin Sorescu, p.a. Cluj, 1 XII 1970, Ars Nova, Cornel Ţăranu; CANTATA II-A "INSCRIPŢIE" (1970), pentru 3 trompete, 3 tromboni, pian, percuţie şi cor, versuri de Ion Brad, p.a. Cluj, 20 IV 1971, Fil., Emil Simon; TREPTELE DE AUR (1974), poem-cantată pentru bariton, 6 violoncele, instrumente de suflat, percuţie şi cor, versuri de Justin Ilieşiu, p.a Târgu-Mureş, 11 IV 1976, Fil., Mircea Cristescu; MIHAI-VITEAZUL (1977), cantată pentru bariton, cor mixt şi orchestră, versuri de Ioan Alexandru, p.a. Bucureşti, 16 X 1978, Orch. RTV, Carol Litvin; PALEOMUSICA (1980), cantată pentru bariton, cor mixt, instrumente de suflat, pian şi percuţie, versuri de Neagoe Basarab, p.a. Cluj, 24 XI 1980, Orch. şi corul Cons., Constantin Râpă (ST – ECE 02717); PROLOG (1996), cor mixt şi orchestră, versuri de Vasile Herman.
    
    MUZICĂ SIMFONICĂ: VARIANTE (1964), 2 clarinete, pian şi 5 grupe de percuţie, p.a. Cluj, 23 X 1965, Fil., Emil Simon. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1970 (ST – ECE 02717); PATRU RITORNELE (1964), p.a. Cluj, 18 XII 1966, Fil., Emil Simon; CANTILAŢII (1967), p.a. Cluj, 23 III 1968, Fil., Emil Simon (ECE 0495); POLIFONIE (1968), pentru 7 grupe instrumentale, p.a. Cluj, 7 X 1969, Fil., Emil Simon; POSTLUDIU (1971), p.a. Cluj, 8 III 1973, Fil., Emil Simon; SYNTAGMA I (1971), pentru 14 coarde şi pian, p.a. Cluj, 13 VI 1974, Fil., Mircea Cristescu; DUBLU CONCERT PENTRU FLAUT, OBOI ŞI ORCHESTRĂ (1973), p.a. Cluj, 18 I 1975, Fil., Mircea Cristescu; SIMFONII ŞI FANTEZII (1975), pentru 7 instrumente de suflat, pian şi 3 grupe de percuţie, p.a. Cluj, 6 XII 1975, Fil., Petre Sbârcea. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1981; SIMFONIA NR. 1 (1976), p.a. Cluj, 4 II 1978, Fil., Emil Simon; UNISON (1977), p.a. Sibiu, 12 X 1978, Fil., Petre Sbârcea; CONCERT PENTRU ORCHESTRĂ DE COARDE (1978), p.a. Cluj, 27 III 1980, Orch. DINU LIPATTI, Casiu Barbu; SIMFONIA NR. 2 (1980), p.a. Cluj, 20 II 1981, Fil., Horia Andreescu (ST – ECE 02717); CONCERTINO PENTRU TROMBON, CONTRABAS ŞI ORCHESTRĂ (1981), p.a. Cluj, 20 II 1982, Fil., Emil Simon; SIMFONIA NR. 3 (1982), p.a. Cluj, 25 II 1983, Fil., Cristian Mandeal; SIMFONIA NR. 4 (1984), p.a. Cluj, IX 1985, Fil., Emil Simon; PRELUDII (1985), p.a. Cluj, 19 IX 1986, Fil. Cristian Mandeal; MEMORIA TIMPULUI (1986), piesă pentru orchestră, p.a. Cluj, 8 X 1988, Fil., Cristian Mandeal; CONCERT PENTRU COARDE ŞI PERCUŢIE (1986), p.a. Cluj, 20 II 1990, Fil., Ludovic Bács; SIMFONIA NR. 5 (1988), cor mixt şi bariton; CONCERT PENTRU OBOI ŞI ORCHESTRĂ (2000).
    
    MUZICĂ DE CAMERĂ: SONATĂ BALADĂ PENTRU OBOI ŞI PIAN (1961); TRIPTIC PENTRU VIOARĂ SOLO (1964); SONATĂ PENTRU FLAUT ŞI PIAN (1967); EPISOADE (1968), pentru flaut, marimbafon, vibrafon şi grupe de percuţie. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1972; MELOPEE (1968), pentru flaut solo. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1969; AFORISME (1970), pentru oboi şi pian; CVARTET DE COARDE NR. 1 "OMAGIU LUI GEORGE ENESCU” (1971); SINTAGME II (1975), pentru ansamblu instrumental (ST – ECE 01600); TREI PIESE PENTRU VIOARĂ ŞI PIAN (1975). Bucureşti, Edit. Muzicală, 1976; CVARTET DE COARDE NR. 2 "REFRENE” (1977); TRIO PENTRU VIOARĂ, VIOLONCEL ŞI PIAN (1979); NEANES (1979), pentru ansamblu instrumental; 20 CÂNTECE POPULARE ROMÂNEŞTI (1980), pentru nai şi chitară. Paris, Edit. Alphonse Leduc, 1980; SONATA DE CAMERĂ PENTRU FLAUT, OBOI, VIOLONCEL ŞI CLAVECIN (1981); ENGRAMMA (1985), pentru clarinet, violă, contrabas, pian şi percuţie; INTERMEZZO (1986), pentru vioară şi harpă; IMAGO (1991), pentru flaut, harpă, violoncel şi percuţie; COMPONENTE (1992), pentru violoncel solo; DIAPHONIA (1993), pentru flaut şi percuţie; SYSTALTIS (1993), pentru clarinet, percuţie I şi II; PAOS (1994), pentru clarinet, pian, percuţie I şi II; REFRACTUS (1994), pentru violoncel şi percuţie; CANTUS GEMELLUS (1994), pentru violoncel şi clarinet; SYSMA (1995), pentru clarinet, percuţie I şi II; PROCANON (1995), pentru clarinet, violoncel şi percuţie; CÂNTEC PENTRU LEMNE (1996); GELU QUIDAM BLACCUS (1996), pentru percuţie şi trompetă; ŢĂRMUL UITAT (1998), pentru violoncel şi pian; VARIAŢIUNI (1998), pentru oboi, pian, percuţie; AKES SAMENON (1999), pentru flaut solo.
    
    MUZICĂ DE PIAN: SONATA DA RICERCAR (1958); 8 PIESE MICI (1959). Bucureşti, Edit. Muzicală, 1964; Leipzig, Edit. Peters, 1976 (EPITAF); PARTITA (1961); MICROFORME (1965); SONATA NR. 2 (1967); GRAFICA MUSICALE PER UNO O PER DUE PIANOFORTI (1969).
    
    MUZICĂ CORALĂ: VOINICUL (1956), cor de femei, versuri populare; MAICĂ, INIMĂ DE PIATRĂ (1956), cor mixt, versuri populare; BALADĂ HAIDUCEASCĂ (1956), cor mixt şi pian, versuri populare; TREI MADRIGALE (1966), cor de femei, versuri de Nicolae Labiş şi Miron Scorobete. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1966; STANŢE BACOVIENE (1967), dublu cor de femei, flaut şi percuţie, versuri de George Bacovia; VIERSURI DE DOR (1971), triptic pentru cor mixt, versuri populare (STM – ECE 01160); CANTILENE (1976), triptic pentru cor mixt, versuri populare; CÂNTECELE CUNUNII (1982), triptic pentru cor mixt, versuri populare.
    
    MUZICĂ VOCALĂ: TREI CÂNTECE PENTRU VOCE ŞI PIAN (1958), voce şi pian, versuri de Mihai Codreanu şi Ion Minulescu; PATRU CÂNTECE (1964), voce şi pian, versuri de Mihai Beniuc şi George Bacovia; JOC SECUND (1972), pentru bariton şi ansamblu instrumental, versuri de Ion Barbu; TREI PIESE LIRICE (1974), pentru mezzosoprană, pian şi percuţie, versuri de Marin Sorescu.
    
    MUZICOLOGIE (VOLUME): FORMĂ ŞI STIL ÎN MUZICA ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1977; FORMELE MUZICALE ALE BAROCULUI ÎN OPERELE LUI J. S. BACH. Vol. III (în colaborare cu Sigismund Toduţă). Bucureşti, Edit. Muzicală, 1978; ORIGINILE ŞI DEZVOLTAREA FORMELOR MUZICALE. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1982.
    
    MUZICOLOGIE (STUDII, ESEURI): SIGISMUND TODUŢĂ, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 6, 1965; PROBLEME DE LIMBAJ ÎN MUZICA ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ, în: LUCR.MUZICOL., Cluj-Napoca, nr. 1, 1965; ASPECTE ŞI PERSPECTIVE ALE ÎNNOIRII LIMBAJULUI MUZICAL, în: LUCR.MUZICOL., Cluj-Napoca, nr. 2, 1966; RAPORTUL DINTRE FORMĂ ŞI STRUCTURĂ ÎN NOUA CREAŢIE MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ, în: LUCR.MUZICOL., Cluj-Napoca, nr. 3, 1967; ASPECTE MODALE ÎN CREAŢIA ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ, în: STUD. MUZICOL., Bucureşti, Edit. Muzicală, nr. 3, 1967; ASPECTE ALE POLIFONIEI ÎN MUZICA ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ, în: LUCR.MUZICOL., Cluj-Napoca, nr. 4, 1968; APLICAŢII ALE LINGVISTICII MATEMATICE ÎN STUDIUL MORFOLOGIEI MUZICALE, în: LUCR.MUZICOL., Cluj-Napoca, nr. 5, 1969; PROBLEME DE FORMĂ ÎN SONATA CONTEMPORANĂ, în: LUCR.MUZICOL., Cluj-Napoca, nr. 6, 1970; GÂNDIREA MODALĂ AUTOHTONĂ OGLINDITĂ ÎN TRIPLUL CONCERT DE PAUL CONSTANTINESCU, în: STUD.MUZICOL., Bucureşti, Edit. Muzicală, nr. 8, 1972; SIMBOLIZAREA LOGICĂ ÎN DETERMINAREA FORMELOR STROFICE, în: LUCR.MUZICOL., Cluj-Napoca, nr. 8-9, 1979; ETAPE ALE ORGANIZĂRII CICLICE ÎN SONATELE PENTRU PIAN DE W. A. MOZART, în: LUCR. MUZICOL., Cluj-Napoca, nr. 10-11, 1979; ORATORIUL "PE URMELE LUI HOREA” DE SIGISMUND TODUŢĂ, în: LUCR.MUZICOL., Cluj-Napoca, nr. 14, 1979; STRUCTURĂ ŞI DEZVOLTARE ÎN MONODIILE MELURGILOR ROMÂNI MEDIEVALI, în: STUD.MUZICOL., Bucureşti, Edit. Muzicală, nr. 15, 1980; PROCEDEE ALE DEZVOLTĂRII STRUCTURALE ÎN CREAŢIA ENESCIANĂ, în: LUCR.MUZICOL., Cluj-Napoca, nr. 19-20, 1983-1984; PROCEDEE COMPOZIŢIONALE ÎN SUITA PENTRU PIAN "IMPRESII DE LA ŢARĂ” DE MARŢIAN NEGREA, în: LUCR.MUZICOL., Cluj-Napoca, nr. 15, 1984; FORME MICI ÎN CREAŢIA COMPOZITORILOR ROMÂNI ÎNAINTAŞI, în: LUCR.MUZICOL., Cluj-Napoca, nr. 16, 1984; FORME MARI ÎN CREAŢIA COMPOZITORILOR ROMÂNI ÎNAINTAŞI, în: LUCR.MUZICOL., Cluj-Napoca, nr. 17-18, 1985.
    
    Cine urmăreşte cu atenţie drumul paralel al compozitorului cu cel al muzicologului, va descifra cu uşurinţă efectele reciproce ale creaţiei şi cercetării ştiinţifice. "Creaţia m-a ajutat să înţeleg mai bine, analitic, muzica – recunoştea într-un interviu din revista MUZICA (1999), acordat la vârsta de 70 de ani – iar cercetarea ştiinţifică a determinat scrierea unor lucrări muzicale ce puneau probleme deosebite de limbaj şi formă”.Astfel, din studierea RONDO-ului în formele muzicale ale barocului de pildă, s-a născut CVARTETUL NR. 2 "REFRENE”. De aici, drumul stilistic al compozitorului "nu a fost lipsit de meandre”. La început a apelat la un limbaj modal cu predilecţie diatonic, apoi a încercat să realizeze o fuziune între limbajul modal şi lumea cromatismului, tributară ritmicii şi organizării neoclasice (cu reminiscenţe ale barocului). "Simţind că acest drum se pierde undeva, în terenuri mişcătoare, sau chiar mlăştinoase, am abordat tehnica serială şi cele succedente (serialism integral, unele organizări matematice ale totalului cromatic sau chiar aleatorism)”. În sfârşit, după 1970 a trecut la "studierea valenţelor expresive ascunse ale cântării populare”, la preluarea unor formule specifice, combinări libere de ordin prestabilit, spre acea nouă poartă către heterofonie, structuri neconvenţionale, definită ca etapa neofolclorică. Nu lipsesc polifonia liberă, isonul (simplu şi combinat), armonii şi culori instrumentale evocând zone locale, inedite. Există în discursul muzical al lui V. H. un accent liric particular, cu momente de contrast, izvodite din acumulări de rUBATO-uri (de esenţă dansantă ţărănească) provocate fie de revoltă, fie de umor, însă mereu rezolvate în mod reflexiv. O rigoare proprie omului de ştiinţă, guvernează întregul demers componistic al lui V. H., un muzician cu har stilistic incontestabil.

B I B L I O G R A F I E:

    Mercu, George.  ŞI UN POEM VOCAL-SIMFONIC, în: TRIBUNA, Cluj, 3, nr, 18 (117), 30 IV 1959; Cosma, Viorel. COMPOZITORI ŞI MUZICOLOGI ROMÂNI. Mic lexicon. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1965; Ţăranu, Cornel. DEBUT SIMFONIC. VARIANTE DE V. HERMAN, în: TRIBUNA, Cluj, 9, nr. 44 (457), 4 XI 1965; Miereanu, Costin. CONCERTE – SPECTACOLE. CLUJ. "RITORNELE” DE VASILE HERMAN, în: MUZICA, Bucureşti, 17, nr. 6, VI 1967; Herman, Vasile. REALITĂŢI CARE JUSTIFICĂ SPERANŢE OPTIMISTE, în: ROM.LIB., Bucureşti, nr. 7503, 4 XII 1968; Popovici, Doru. "SIMFONIA DE REMUS GEORGESCU, "VIERSURI DE DOR” DE VASILE HERMAN, "SUPLEX LIBELLUS VALACHORUM” DE CORNEL ŢĂRANU, în: MUZICA, Bucureşti, 22, nr. 6, VI 1972; Buciu, Dan. CONCERT DE MUZICĂ ROMÂNEASCĂ DE CAMERĂ, în: MUZICA, Bucureşti, 23, nr. 3 (244), III 1973; /J. V. Pandelescu/. CANTATA "INSCRIPŢIE” DE VASILE HERMAN, în: MUZICA, Bucureşti, 23, nr. 12 (253), XII 1973; Dragea, E. INVENŢIUNI PENTRU SUFLĂTORI, PIAN ŞI PERCUŢIE DE V. HERMAN, în: FĂCLIA, 12 XII 1975; Caranica Fulea, Mihaela. Vasile Herman: CREAŢII RECENTE, în: TRIBUNA, Cluj, 20, nr. 21, 20 V 1976; Caranica Fulea, Mihaela. CREAŢII DE COMPOZITORI CLUJENI, în: MUZICA, Bucureşti, 26, nr. 8 (287), VIII 1976; László, Ferenc. SMÂRDAN, PLEVNA VISSZHANGJA, în: A HÉT, Bucureşti, nr. 19, 1977; Berger, Wilhelm Georg. MUZICA SIMFONICĂ CONTEMPORANĂ. 1950-1970. Vol. V. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1977; Petreu-Muntean, Marta. DIALOG CU PROF. UNIV. DR. VASILE HERMAN, în: NAPOCA UNIVERSITARĂ, Cluj-Napoca, nr. 3, III 1978; Barbu, Casiu. "SIMFONIA” DE VASILE HERMAN, în: STEAUA, nr. 4, IV 1978; Popovici, Doru. PROFUNZIME ŞI ADEVĂR, în: SĂPTĂMÎNA, Bucureşti, nr. 395, 30 VI 1978; Racolţa, Ligia. FORMĂ ŞI STIL ÎN NOUA CREAŢIE MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ, în: NAPOCA UNIVERSITARĂ, Cluj-Napoca, 9 IX 1978; Hoffman, Alfred. PRIME AUDIŢII ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUT DE STAGIUNE, în: ROM.LIB., Bucureşti, 36, nr. 10.576, 27 X 1978; Dinescu, Violeta. PRIME AUDIŢII DE MUZICĂ ROMÂNEASCĂ, în: SCÎNT.TIN., Bucureşti, 34, nr. 9161, 6 XI 1978; Velea, M. VASILE HERMAN. FORMĂ ŞI STIL ÎN NOUA CREAŢIE MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ. Edit. Muzicală, Bucureşti, 1977, în: MITROP.OLT., Craiova, 31, nr. 7-9, VII-IX 1979; Dogaru, Anton. FORMĂ ŞI STIL ÎN NOUA CREAŢIE MUZICALĂ ROMÂNEASCĂ, în: MUZICA, Bucureşti, nr. 11-12, 1979; Popescu, Mihai. REPERTORIUL GENERAL AL CREAŢIEI MUZICALE ROMÂNEŞTI. Vol. 1. Bucureşti, Edit. Muzicală, 1979; Dragea, Emiliu. MUZICĂ DE CAMERĂ DE VASILE HERMAN, în: MUZICA, Bucureşti, 30, nr. 5 (331), V 1980; Dragea, Emiliu. O NOUĂ SIMFONIE ROMÂNEASCĂ, în: Făclia, 31 III 1981; Barbu, Casiu. VASILE HERMAN – SIMFONIA II-A, în: STEAUA, nr. 6, 1982; Băndilă, Dan. CUM SE SCRIE UN CONCERTINO, în: TRIBUNA, 13 V 1982; Dragea, Emiliu. PRIME AUDIŢII, în: MUZICA, Bucureşti, 32, nr. 12 (363), XII 1982; Dragea, Emiliu. VASILE HERMAN: ORIGINILE ŞI DEZVOLTAREA FORMELOR MUZICALE, în: Făclia, 3 XII 1982; Popovici, Doru. SERIOZITATE TRANSILVANĂ , în: SĂPTĂMÎNA, Bucureşti, nr. 7 (636), 18 II 1983; Vasiliu, Laura. FORMELE MUZICALE, în: CRONICA, Iaşi, 18, nr. 5, 4 II 1983; Băndilă, Dan. MUZICA LUI VASILE HERMAN, în: TRIBUNA, Cluj-Napoca, 17 III 1983; Barabás, Béla. SZERZÖI ESTEK, în: UTUNK, 1 IV 1983; Barbu, Casiu. RECITAL OMAGIAL VASILE HERMAN, în: STEAUA, nr. 4, 1983; Dogaru, Anton. CARTE DE FORME MUZICALE, în: SĂPTĂMÎNA, Bucureşti, 2 IX 1983; Cornescu, E. MUZICĂ ANTICĂ DE VASILE HERMAN, în: FĂCLIA, 17 I 1984; Vit, Petr. SKLADATELÉ RUMUNSKÉ SOCIALISTICKÉ REPUBLIKY. Praha, Hudebné odděleni Divadelniho ústavu, 1985; Şorban, Elena Maria. PRIMĂ AUDIŢIE, în: TRIBUNA, III 1985; Barbu, Casiu. VASILE HERMAN – SIMFONIA IV-A, în: STEAUA, nr. 10, 1985; Şorban, Elena Maria. SIMFONIA I DE VASILE HERMAN, în: MUZICA, Bucureşti, 35, nr. 8 (395), VIII 1985; Elian, Edgar. VASILE HERMAN: PALEOMUSICA – MEMORANDUM – VARIANTE, în: TRIB.ROM., 15 III 1986; Şorban, Elena Maria. PRELUDII, în: TRIBUNA, 9 X 1986; Cosma, Octavian Lazăr. UNIVERSUL MUZICII ROMÂNEŞTI. UNIUNEA COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA (1920-1995). Bucureşti, Edit. Muzicală, 1995; Sava, Iosif şi Vartolomei, Luminiţa. MICĂ ENCICLOPEDIE MUZICALĂ. Craiova, Edit. Aius, 1997; Garaz, Oleg. 12 ÎNTREBĂRI PENTRU COMPOZITORUL VASILE HERMAN, în: MUZICA, Bucureşti, 10, nr. 1, 1999; Şorban, Elena Maria. CLUJ. MEDALION COMPONISTIC, în: ACT.MUZ., Bucureşti, 11, nr. 244, 1 V 2000.