Utilizator:Caraman Alexia/teste
Complexul Memorial, Cojușna, raionul Strășeni.
În cursul anilor 1944-1945, mulți locuitori din Cojușna au fost recrutați în Armata Roșie, luptând împotriva Germaniei. Mulți dintre ei s- au învrednicit de ordine și medalii. Ion Sava a luptat în componența Regimentului de infanterie 197 al Armatei 43 de pe Frontul 3 Belorus. Pentru eroismul de care a dat dovadă a fost decorat cu ordinul „Slava", cl. III și cu ordinul „Steaua Roșie". Dumitru Cricovan, Vasile Dănilă s-au învrednicit de ordinul „Slava", cl. III, Ion Bivol și Ion Surucanu - de,,Steaua Roșie", Nicolae Minciună - de ordinul „Războiul pentru apărarea Patriei", cl. II, Pavel Zaltur, Gheorghe Ionașcu, Andrei Cristea, Afanasie Boțan, Pavel Sîrcu, Stepan Vieru, Nicolae Prodan au fost decorați cu medalii „Pentru vitejie". Gheorghe Delendrea, pentru că a participat la luptele de partizani de pe teritoriul Moldovei, a primit legitimația „Partizanii Moldovei".
La 9 mai 1970, cu ocazia aniversării de 25 de ani de la victoria asupra Germaniei fasciste, în Cojușna a fost inaugurat Complexul Memorial, consacrat ostașilor cojușneni căzuți pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial. Autorii monumentului sunt sculptorul N.M. Epelbaum și arhitectul L.Z. Moghiliovschi. Monumentul reprezintă un triptic, pe ale cărui coloane sunt sculptate chipul mamei, al ostașului și al plugarului. În centrul lui arde focul veșnic. Cele cinci plăci de granit, aidoma unor cinci colțuri de stea, păstrează pentru vecie numele a 67 de cojusneni căzuți în lupte și a pilotului belorus Nicolae Zelevici. Pe arcul ce unește coloanele tripticului sunt încrustate următoarele cuvinte:
„Voi ați căzut în luptă pentru a salva istoria,
Pe veci numele vostru îl va păstra memoria!"
Torța cu care urma să fie aprins focul veșnic i-a fost oferită Parascoviei Bivol, mama a 8 copii, care și-a pierdut în lupte doi feciori Vasile și Fedose, iar al treilea a rămas invalid de război. O mamă cu mulți copii și cu multă durere... Acest monument a fost numit de scriitorul Mihail lon Cibotaru „O candelă veșnic aprinsă pe inima Cojușnei, pe inima tuturor, pe inima tuturor mamelor care și-au pierdut copiii în război".
În această perioadă, la intrarea în sat, din îndemnul si cu mijloacele veteranilor de război, a fost săpată o fântână, înscriindu-se, în felul acesta, un nou toponim pe harta satului ,,Fântâna veteranilor". O amintire lăsată pe vecie sătenilor, ca atunci când își vor potoli setea cu un pahar de apă răcoritoare, limpede ca lacrima, să-i pomenească pe cei care au luptat în acel crunt război.
Monumentul a fost reconstruit în anul 2008, fiind introdus în Registrul Național al Monumentelor de Istorie și Cultură al Republicii Moldova.
La conflictul armat din Ungaria din 1956 a participat Afanasie Bivol.
În războiul din Afganistan au luptat: Ion Balan, Vasile Bolduratu și Nicolae Gabura.
La accidentul nuclear de la Cernobâl au dat o mână de ajutor locuitorii din Cojușna: Nicolae Balan, Zahar Aromânesei, Grigore Bogdanas, Vasile Chiosa, Vladislav Chiseliov, Grigore Lazăr, Nicolae Mindrescu, Vasile Mustea și lon Solonaru.
Din cauza insistenței Federației Ruse de a-și păstra sferele de influență prin prezența militară în teritoriile ex-sovetice, la 2 martie 1992, Federația Rusă a început un război nedeclarat Republicii Moldova, operațiile militare desfășurându-se în estul țării.
În Războiul din Transnistria au luptat și cojușnenii: V. Arpentin, V. Barbaros, N. Bejan, I. Berestean, S. Beșliu, I.G. Bivol, I.P. Bivol, L.V. Bivol, V. Bogdanas, I. Bolduratu, A. Bota, A. Botezatu, A. Catlabuga, V. Darie, I. Delendrea, S. Dontu, V. Dumitraș, N. Frecăuțanu, V. Frecăuțanu, A. Gavril, L. Gherman, A. Jereghi, V. Jereghi, V. Hîrjeu, I. Mereuță, I. Midor, N. Mindrescu, T. Munteanu, P. Mursa V. Mustea, M. Nani, N. Nastas, P. Nicolai, I. Raiu, V. Reaboșapca, D. Rotari, A. Saban, V. Sandu, A. Sava, I. Servan, T. Stegărescu, V. Stegărescu, N. Stratu, T. Suruceanu, P. Schiopu, A. Tesa, S. Vasilache, V. Vidrașcu, A. Zaltur și V. Zaltur. I-a avut în pază Bunul Dumnezeu și s-au întors acasă în viață.
De la acest război nu s-a întors acasă Petru Codreanu, care a plecat voluntar, fiind răpus de un glonte pe platoul de la Coșnița. Era originar din Călmățui, Hâncești, dar a fost înmormântat la Cojușna, unde a lăsat, plecând la război, o soție tânără și două fetițe.