Val Viola Bormina - Ghiacciaio di Cima dei Piazzi

arie protejată din Italia
Val Viola Bormina - Ghiacciaio di Cima dei Piazzi
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Provincia Sondrio
Italia
Coordonate46°26′N 10°14′E ({{PAGENAME}}) / 46.43°N 10.24°E
Suprafață5.962 ha[1]  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000IT2040012[1]  Modificați la Wikidata

Val Viola Bormina - Ghiacciaio di Cima dei Piazzi este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[2], sit de importanță comunitară — SCI) din Italia întinsă pe o suprafață de 5.962 ha, integral pe uscat.

Localizare

modificare

Centrul sitului Val Viola Bormina - Ghiacciaio di Cima dei Piazzi este situat la coordonatele 46°25′42″N 10°14′34″E / 46.428333°N 10.242778°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

modificare

Situl Val Viola Bormina - Ghiacciaio di Cima dei Piazzi a fost declarat sit de importanță comunitară în iunie 1995 pentru a proteja 1 specie de plante și 71 de specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în iulie 2016[2].[3][4]

Biodiversitate

modificare

Situată în ecoregiunea alpină, aria protejată conține 13 habitate naturale: Fânețe montane, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Ghețari permanenți, Tufărișuri subarctice cu Salix spp., Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Păduri alpine de Larix decidua și/sau Pinus cembra, Pajiști alpine și boreale, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de Littorelletea uniflorae și/sau de Isoëto-Nanojuncetea, Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani), Râuri de munte și vegetația erbacee de pe malurile acestora.[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • plante (1): Riccia breidleri
  • păsări (71): inărița (Acanthis flammea), uliu porumbar (Accipiter gentilis), uliu păsărar (Accipiter nisus), pițigoi codat (Aegithalos caudatus), minunița (Aegolius funereus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), potârnichea de stâncă (Alectoris graeca saxatilis), fâsă de luncă (Anthus pratensis), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), fâsă de pădure (Anthus trivialis), lăstunul mare (Apus apus), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), ciuf-de-pădure (Asio otus), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), sticlete (Carduelis carduelis), Carduelis citrinella, cojoaica de pădure (Certhia familiaris), barză albă (Ciconia ciconia), șerpar (Circaetus gallicus), corb (Corvus corax), cuc (Cuculus canorus), lăstun de casă (Delichon urbicum), ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopos major), măcăleandru (Erithacus rubecula), Eudromias morinellus, vânturel roșu (Falco tinnunculus), muscar negru (Ficedula hypoleuca), cinteză (Fringilla coelebs), Fringilla montifringilla, ciuvică (Glaucidium passerinum), zăgan (Gypaetus barbatus), rândunică (Hirundo rustica), Lagopus muta helvetica, câneparul (Linaria cannabina), pițigoi moțat (Lophophanes cristatus), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), Lyrurus tetrix tetrix, gaia neagră (Milvus migrans), mierlă de piatră (Monticola saxatilis), cinghiță alpină (Montifringilla nivalis), codobatură galbenă (Motacilla alba), codobatură de munte (Motacilla cinerea), alunar (Nucifraga caryocatactes), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), pițigoi de brădet (Periparus ater), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), ciocănitoarea verde (Picus viridis), pițigoi de munte (Poecile montanus), Prunella collaris, brumăriță de pădure (Prunella modularis), Ptyonoprogne rupestris, stăncuță alpină (Pyrrhocorax graculus), mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), aușel sprâncenat (Regulus ignicapilla), aușel cu cap galben (Regulus regulus), mărăcinar (Saxicola rubetra), țiclete (Sitta europaea), scatiu (Spinus spinus), silvie-mică (Sylvia curruca), Tachymarptis melba, cocoș de munte (Tetrao urogallus), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), pănțărușul (Troglodytes troglodytes), mierlă (Turdus merula), sturz-cântător (Turdus philomelos), sturz (Turdus pilaris), mierlă gulerată (Turdus torquatus), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 60 de specii de plante, 2 specii de amfibieni, 21 de specii de mamifere, 2 specii de nevertebrate, 2 specii de pești, 3 specii de reptile.[3]

  1. ^ a b Ministerul Mediului și al Protecției Teritoriului și a Mării, accesat în decembrie 2017 
  2. ^ a b DM 15/07/2016 G.U. 186 del 10-08-2016
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Val Viola Bormina - Ghiacciaio di Cima dei Piazzi”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Val Viola Bormina - Ghiacciaio di Cima dei Piazzi”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și

modificare