Val di Scalve

arie protejată din Italia
Val di Scalve
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
PozițiaProvincia Bergamo
Italia
Coordonate45°53′N 10°07′E ({{PAGENAME}}) / 45.89°N 10.11°E
Suprafață671 ha[1]  Modificați la Wikidata
Înființare[1]  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000IT2060304[1]  Modificați la Wikidata

Val di Scalve este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Italia întinsă pe o suprafață de 671 ha, integral pe uscat.

Localizare

modificare

Centrul sitului Val di Scalve este situat la coordonatele 45°53′36″N 10°06′48″E / 45.893236°N 10.11331°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

modificare

Situl Val di Scalve a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în ianuarie 2004[2] pentru a proteja 58 de specii de animale.[3][4]

Biodiversitate

modificare

Situată în ecoregiunea alpină, aria protejată conține 12 habitate naturale: Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Fânețe montane, Pajiști alpine și boreale, Păduri de Castanea sativa, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Pajiști alpine și subalpine calcaroase, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion).[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • păsări (57): inărița (Acanthis flammea), uliu porumbar (Accipiter gentilis), uliu păsărar (Accipiter nisus), pițigoi codat (Aegithalos caudatus), minunița (Aegolius funereus), fâsă de pădure (Anthus trivialis), ciuf-de-pădure (Asio otus), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), șorecarul comun (Buteo buteo), sticlete (Carduelis carduelis), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), mierla de apă (Cinclus cinclus), botgros (Coccothraustes coccothraustes), ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presură de munte (Emberiza cia), presură galbenă (Emberiza citrinella), măcăleandru (Erithacus rubecula), vânturel roșu (Falco tinnunculus), muscar negru (Ficedula hypoleuca), cinteză (Fringilla coelebs), Fringilla montifringilla, capîntortură (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), câneparul (Linaria cannabina), pițigoi moțat (Lophophanes cristatus), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), privighetoare (Luscinia megarhynchos), mierlă de piatră (Monticola saxatilis), codobatură galbenă (Motacilla alba), codobatură de munte (Motacilla cinerea), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), pițigoi mare (Parus major), pițigoi de brădet (Periparus ater), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulice de munte (Phylloscopus bonelli), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), pitulice-fluierătoare (Phylloscopus trochilus), pițigoi de munte (Poecile montanus), brumăriță de pădure (Prunella modularis), Ptyonoprogne rupestris, aușel cu cap galben (Regulus regulus), mărăcinar (Saxicola rubetra), scatiu (Spinus spinus), silvie cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvie de zăvoi (Sylvia borin), silvie de câmp (Sylvia communis), silvie-mică (Sylvia curruca), Tachymarptis melba, pănțărușul (Troglodytes troglodytes), sturzul viilor (Turdus iliacus), mierlă (Turdus merula), sturz-cântător (Turdus philomelos), sturz (Turdus pilaris), mierlă gulerată (Turdus torquatus), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus)
  • amfibieni (1): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 30 de specii de plante, 10 specii de mamifere, 4 specii de reptile.[3]

  1. ^ a b c Ministerul Mediului și al Protecției Teritoriului și a Mării, accesat în decembrie 2017 
  2. ^ a b D.G.R. 15648/2003
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Val di Scalve”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Val di Scalve”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și

modificare