Vasile Ababi

chimist român
Vasile Ababi
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Limbenii Noi, raionul Glodeni, gubernia Basarabia, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat2011 (95 de ani) Modificați la Wikidata
România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist
profesor universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
InstituțieUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratdin 1951
DoctoranziVlad Artenie
Nicolae Bîlbă
Dumitru Gînju
PremiiOrdinul Muncii
Ordinul Meritul Științific
Ordinul Steaua Republicii Socialiste România  Modificați la Wikidata

Vasile Ababi (n. , Limbenii Noi, raionul Glodeni, gubernia Basarabia, Imperiul Rus – d. 2011, România) a fost un inginer chimist, cercetător și profesor universitar, cunoscut în special pentru contribuția sa la crearea școlii ieșene de inginerie chimică.

Educație modificare

Vasile Ababi a absolvit școala primară din Limbenii Noi, continuându-și studiile în cadrul Liceului „Ion Creangă‟ din Bălți.

Între 1936-1942 a urmat Facultatea de Chimie industrială din cadrul Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi‟ din Iași.

În 1956 a obținut titlul de Doctor cu teza intitulată „Cercetarea obținerii de cărbuni activi din reziduuri industriale și din coji de nucă. Comportarea acestora în fenomenul de sorbție‟ (profesor coordonator: Mihai Dima).

A obținut titlul de Doctor docent în 1970.

Activitate profesională modificare

Activitate didactică modificare

După susținerea doctoratului, Vasile Ababi a fost angajat în cadrul Facultății de Chimie industrială din cadrul Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi‟ din Iași.[1] În 1951 a devenit profesor de Tehnologie chimică în cadrul Facultății de Chimie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza‟ din Iași, când a și primit dreptul de conducere de doctorat (a coordonat șapte astfel de lucrări).

După unirea forțată[2] a celor doua facultăți de chimie ieșene și până la retragerea din activitate (1980), a activat ca profesor în cadrul aceluiași Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi‟.[3] Personalitate de primă mărime a învățământului chimic românesc, a contribuit la formarea a zeci de generații de specialiști.[4]

Activitatea de cercetare modificare

În paralel cu activitatea didactică, Vasile Ababi a ocupat funcția de cercetător științific în cadrul Institutului de Chimie „Petru Poni‟ din Iași (1951-1968).

A publicat circa 130 de lucrări științifice în reviste de specialitate naționale și internaționale. De asemenea, a obținut diverse brevete de invenție. A coordonat numeroase contracte de cercetare, multe dintre aceste având drept rezultat implementarea în producția industrială.

Demne de menționat sunt următoarele domenii de cercetare abordate:

  • studiul solidelor poroase
  • studiul echilibrelor sistemelor binare și ternare în lichide polare
  • valorificarea industrială a unor materii prime naturale sau a unor subproduse industriale
  • cercetări geodinamice și biodinamice
  • reacții în plasmă
  • sinteza și caracterizarea unor zeoliți

Activitate managerială modificare

Vasile Ababi a fost Decan al Facultății de Chimie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza‟ din Iași (1963-1972) și al Facultății de Chimie Industrială, Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi‟ din Iași (1976-1980).[5] De asemenea, a fost prorector al Universității „Alexandru Ioan Cuza‟ din Iași (1972-1974).

Iată cum îl descrie unul dintre discipolii săi: „Înzestrat cu o mare putere de muncă, a fost un spirit pătrunzător, rațional, inovator și corect. […] Colaboratorilor săi le-a modelat pregătirea cu pricepere și i-a făcut să înțeleagă că numai prin muncă și încredere în forțele proprii pot atinge bucuria drumului străbătut‟.[3]

Distincții modificare

Publicații relevante (selecție) modificare

  • Ababi, V., Substanțe rășinoase, uleiuri eterice și gume, în: Manualul inginerului chimist, vol. VI, ed. Tehnică, București, 1958, pp. 920-965[6]
  • Nicolaescu, I.V., Ababi, V., Kulcsar, G. Tehnologie chimică generală, vol. I, ed. Tehnică, București, 1960[7]
  • Equilibrium of the ternary system: lactic acid-water-organic solvent [Rom]. Analele Știint. Univ. A.I.Cuza Iași 6 (1960) S. 929-942[8]
  • Liquid-vapor equilibrium of the diisopropyl ether - monochlorbenzene system [Rom]. Rev. Chim. (Bucharest) 29 (1978) 632–634[9]
  • The alkylation of toluene with methanol on synthetic zeolites II. Thermodynamic study. [Rom]. Bull. Inst. Pol. Iași XXIV (1978) 57-62[10]
  • Utilization of inclusion compounds in the chemistry of macromolecules [Rom]. Materiale plastice. Elastomeri - fibre sintetice 13 (1982) 89-93[11]
  • Production of aluminium-free mordenite [Rom.]. Rev. Chim. (Bucharest) 34 (1983) 314-320[12]
  • Transformations of some hydrocarbonson zeolite catalysts [Rom]. Rev. Roum. Chim. 35 (1990) 253-262[13]

Note modificare

  1. ^ „Profesori seniori, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi - Iași” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ „Istoria Facultății de Chimie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași”. Accesat în . 
  3. ^ a b Bâlbă, N. „Profesorul dr. docent ing. Vasile Ababi (1919-2011). Creator de școală tehnologică și științifică. Historia Universitas Iasinensis III (2012) 295-297”. 
  4. ^ „Universitatea Al.I. Cuza - Iași la 150 de ani. 150 de personalități”. Accesat în . 
  5. ^ Cecal, Alexandru. „Chimiști în Universitatea ieșeană (1948-2005)” (PDF). 
  6. ^ Ababi, V. „Substanțe rășinoase, uleiuri eterice și gume, în: Manualul inginerului chimist, vol. VI, ed. Tehnică, București, 1958, pp. 920-965”. 
  7. ^ Nicolaescu, I.V., Ababi, V., Kulcsar, G. „Tehnologie chimică generală, vol. I, ed. Tehnică, București, 1960”. 
  8. ^ Ababi, V. Popa, A. „Equilibrium of the ternary system: lactic acid-water-organic solvent. Analele Știint. Univ. A.I.Cuza Iași 6 (1960) S. 929-942”. 
  9. ^ Mihăilă, G., Ababi, V., Vitan, F. „Liquid-vapor equilibrium of the diisopropyl ether - monochlorbenzene system [Rom]. Rev. Chim. (Bucharest) 29 (1978) 632–634”. 
  10. ^ Naum, N., Vitan, F., Ababi, V., Surpățeanu, G. „The alkylation of toluene with methanol on synthetic zeolites II. Thermodynamic study. Bull. Inst. Pol. Iași XXIV (1978) 57-62”. 
  11. ^ Luca, C., Ababi, V. „Utilization of inclusion compounds in the chemistry of macromolecules, Materiale plastice. Elastomeri - fibre Sintetice 13 (1982) 89-93”. 
  12. ^ Onu, P., Gânju, D., Ababi, V. „Production of aluminium-free mordenite [Rom.], Rev. Chim. (Bucharest) 34 (1983) 314-320”. 
  13. ^ Ababi, V., Bîlbă, N., Naum, N., Mihailă, G. „Transformations of some hydrocarbonson zeolite catalysts [Rom]. Rev. Roum. Chim. 35 (1990) 253-262”. 

Legături externe modificare

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ - personalități