Vasile Ababi
Vasile Ababi | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Limbenii Noi, raionul Glodeni, gubernia Basarabia, Imperiul Rus |
Decedat | 2011 (95 de ani) România |
Cetățenie | România |
Ocupație | chimist profesor universitar[*] cadru didactic universitar[*] |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Domeniu | chimie[1] |
Instituție | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași |
Conducător de doctorat | din 1951 |
Doctoranzi | Vlad Artenie Nicolae Bîlbă Dumitru Gînju |
Premii | Ordinul Muncii Ordinul Meritul Științific Ordinul Steaua Republicii Socialiste România |
Modifică date / text |
Vasile Ababi (n. , Limbenii Noi, raionul Glodeni, gubernia Basarabia, Imperiul Rus – d. 2011, România) a fost un inginer chimist, cercetător și profesor universitar, cunoscut în special pentru contribuția sa la crearea școlii ieșene de inginerie chimică.
Educație
modificareVasile Ababi a absolvit școala primară din Limbenii Noi, continuându-și studiile în cadrul Liceului „Ion Creangă‟ din Bălți.
Între 1936-1942 a urmat Facultatea de Chimie industrială din cadrul Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi‟ din Iași.
În 1956 a obținut titlul de Doctor cu teza intitulată „Cercetarea obținerii de cărbuni activi din reziduuri industriale și din coji de nucă. Comportarea acestora în fenomenul de sorbție‟ (profesor coordonator: Mihai Dima).
A obținut titlul de Doctor docent în 1970.
Activitate profesională
modificareActivitate didactică
modificareDupă susținerea doctoratului, Vasile Ababi a fost angajat în cadrul Facultății de Chimie industrială din cadrul Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi‟ din Iași.[2] În 1951 a devenit profesor de Tehnologie chimică în cadrul Facultății de Chimie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza‟ din Iași, când a și primit dreptul de conducere de doctorat (a coordonat șapte astfel de lucrări).
După unirea forțată[3] a celor doua facultăți de chimie ieșene și până la retragerea din activitate (1980), a activat ca profesor în cadrul aceluiași Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi‟.[4] Personalitate de primă mărime a învățământului chimic românesc, a contribuit la formarea a zeci de generații de specialiști.[5]
Activitatea de cercetare
modificareÎn paralel cu activitatea didactică, Vasile Ababi a ocupat funcția de cercetător științific în cadrul Institutului de Chimie „Petru Poni‟ din Iași (1951-1968).
A publicat circa 130 de lucrări științifice în reviste de specialitate naționale și internaționale. De asemenea, a obținut diverse brevete de invenție. A coordonat numeroase contracte de cercetare, multe dintre aceste având drept rezultat implementarea în producția industrială.
Demne de menționat sunt următoarele domenii de cercetare abordate:
- studiul solidelor poroase
- studiul echilibrelor sistemelor binare și ternare în lichide polare
- valorificarea industrială a unor materii prime naturale sau a unor subproduse industriale
- cercetări geodinamice și biodinamice
- reacții în plasmă
- sinteza și caracterizarea unor zeoliți
Activitate managerială
modificareVasile Ababi a fost Decan al Facultății de Chimie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza‟ din Iași (1963-1972) și al Facultății de Chimie Industrială, Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi‟ din Iași (1976-1980).[6] De asemenea, a fost prorector al Universității „Alexandru Ioan Cuza‟ din Iași (1972-1974).
Iată cum îl descrie unul dintre discipolii săi: „Înzestrat cu o mare putere de muncă, a fost un spirit pătrunzător, rațional, inovator și corect. […] Colaboratorilor săi le-a modelat pregătirea cu pricepere și i-a făcut să înțeleagă că numai prin muncă și încredere în forțele proprii pot atinge bucuria drumului străbătut‟.[4]
Distincții
modificare- Ordinul Muncii clasa a III-a (1964)
- Ordinul Meritul Științific clasa a III-a (1966)
- Ordinul Muncii clasa a II-a (1969)
- Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a III-a (1973)
- Medalia Comemorativă, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza‟ din Iași (1980)
Publicații relevante (selecție)
modificare- Ababi, V., Substanțe rășinoase, uleiuri eterice și gume, în: Manualul inginerului chimist, vol. VI, ed. Tehnică, București, 1958, pp. 920-965[7]
- Nicolaescu, I.V., Ababi, V., Kulcsar, G. Tehnologie chimică generală, vol. I, ed. Tehnică, București, 1960[8]
- Equilibrium of the ternary system: lactic acid-water-organic solvent [Rom]. Analele Știint. Univ. A.I.Cuza Iași 6 (1960) S. 929-942[9]
- Liquid-vapor equilibrium of the diisopropyl ether - monochlorbenzene system [Rom]. Rev. Chim. (Bucharest) 29 (1978) 632–634[10]
- The alkylation of toluene with methanol on synthetic zeolites II. Thermodynamic study. [Rom]. Bull. Inst. Pol. Iași XXIV (1978) 57-62[11]
- Utilization of inclusion compounds in the chemistry of macromolecules [Rom]. Materiale plastice. Elastomeri - fibre sintetice 13 (1982) 89-93[12]
- Production of aluminium-free mordenite [Rom.]. Rev. Chim. (Bucharest) 34 (1983) 314-320[13]
- Transformations of some hydrocarbonson zeolite catalysts [Rom]. Rev. Roum. Chim. 35 (1990) 253-262[14]
Note
modificare- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ „Profesori seniori, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi - Iași” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Istoria Facultății de Chimie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași”. Accesat în .
- ^ a b Bâlbă, N. „Profesorul dr. docent ing. Vasile Ababi (1919-2011). Creator de școală tehnologică și științifică. Historia Universitas Iasinensis III (2012) 295-297”.
- ^ „Universitatea Al.I. Cuza - Iași la 150 de ani. 150 de personalități”. Accesat în .
- ^ Cecal, Alexandru. „Chimiști în Universitatea ieșeană (1948-2005)” (PDF).
- ^ Ababi, V. „Substanțe rășinoase, uleiuri eterice și gume, în: Manualul inginerului chimist, vol. VI, ed. Tehnică, București, 1958, pp. 920-965”.
- ^ Nicolaescu, I.V., Ababi, V., Kulcsar, G. „Tehnologie chimică generală, vol. I, ed. Tehnică, București, 1960”.
- ^ Ababi, V. Popa, A. „Equilibrium of the ternary system: lactic acid-water-organic solvent. Analele Știint. Univ. A.I.Cuza Iași 6 (1960) S. 929-942”.
- ^ Mihăilă, G., Ababi, V., Vitan, F. „Liquid-vapor equilibrium of the diisopropyl ether - monochlorbenzene system [Rom]. Rev. Chim. (Bucharest) 29 (1978) 632–634”.
- ^ Naum, N., Vitan, F., Ababi, V., Surpățeanu, G. „The alkylation of toluene with methanol on synthetic zeolites II. Thermodynamic study. Bull. Inst. Pol. Iași XXIV (1978) 57-62”.
- ^ Luca, C., Ababi, V. „Utilization of inclusion compounds in the chemistry of macromolecules, Materiale plastice. Elastomeri - fibre Sintetice 13 (1982) 89-93”.
- ^ Onu, P., Gânju, D., Ababi, V. „Production of aluminium-free mordenite [Rom.], Rev. Chim. (Bucharest) 34 (1983) 314-320”.
- ^ Ababi, V., Bîlbă, N., Naum, N., Mihailă, G. „Transformations of some hydrocarbonson zeolite catalysts [Rom]. Rev. Roum. Chim. 35 (1990) 253-262”.