Vasile Vasilescu
Vasile Vasilescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1 ianuarie 1925 Oeștii Ungureni, România |
Decedat | 2 februarie 1994, București, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | Medic și Profesor Universitar |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Babeș-Bolyai |
Organizație | Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București |
Modifică date / text |
Vasile Vasilescu (n. 1 ianuarie 1925, Oești, Argeș, d. 2 februarie 1994, București) a fost un medic român, profesor universitar doctor docent[1] de biofizică la Institutul de Medicină și Farmacie Carol Davila din București
Studii și carieră didactică
modificareA urmat cursurile primare în comuna natală și apoi cele liceale la Liceul Teoretic din Pitești (1938-1946). Studiile universitare, multidisciplinare, le-a desfășurat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, anume: Facultatea de Pedagogie și Psihologie (1946-1951), Facultatea de Medicină (1946-1951) și Facultatea de Fizică (1957-1962). A obținut în anul 1959 titlul de doctor în științe medicale, pentru teza intitulată “Contribuțiuni la studiul mecanismelor neuro-umorale de reglare a funcțiilor”, realizată sub conducerea științifică a reputatului academician Grigore Benetato, al cărui discipol a fost.
S-a dedicat de timpuriu activităților didactică și de cercetare științifică, parcurgând între anii 1949-1969 toate treptele devenirii academice universitare, încununate de titlul de Profesor de Biofizică la Institutul de Medicină și Farmacie (IMF) din București. A fost Director adjunct al Institutului de Fiziologie Normală și Patologică al Academiei Române (1958-1962), șeful Catedrei de Biofizică și Biochimie al IMF (1976-1990), prorector al IMF (1961-1964), fondatorul și șef al Laboratorului de Biofizică din București. A obținut în 1968 titlul de doctor docent, sub președinția academicianului Ștefan-Marius Milcu, iar în 1969 pe cel de medic primar gradul 1.
Membru al Academiei de Științe New York.
Vasile Vasilescu a întreprins cercetări stiintifice asupra regenerării hepatice, a mecanismelor biofizice ale recepției și transmiterii informației în sistemul nervos, a interacțiunii dintre sistemele celulare și anumite medicamente, ale efectului deuteriului asupra unor biosisteme ș.a. Vasile Vasilescu a fost autor de manuale și cărți de referință în domeniu.
Publicații
modificare- Biofizică medicală, București : Editura Didactică și Pedagogică, 1977 (cu Ioana Aricescu; Traian Baran; Nicolae Bărbulescu)[nefuncțională – arhivă]
- Introducere în neurobiofizică, Editura Științifică și Enciclopedică (cu D.G. Mărgineanu, 1979),
- Introduction to Neurobiophysics, Aabcus Press (cu D.G. Mărgineanu, 1982),
- Ultrasunetele în medicină și biologie, Editura Medicală (cu I.Iosif Nagy, 1984),
- Water and Ions in Biological Systems, Plenum Press, (cu Alberte Pullman, Lester Packer: 1985).
Note
modificareBibliografie
modificare- Radu Iftimovici, Homo Physicus – Prof. Dr. Vasile Vasilescu (1925-1994), Revista Medicală Română, Vol. LVI, Nr. 2, 2009. [1]
- Nicolae Ursea, Enciclopedie medicală românească Secolul XX, Fundația Română a Rinichiului, 2001.