Vasilije Petrović
Vasilije al III-lea Petrović-Njegoš | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1709[1][2][3][4][5] Njeguši, comuna Cetinje, Muntenegru |
Decedat | (57 de ani)[1] Sankt Petersburg, Imperiul Rus |
Înmormântat | Blagoveșcenskaia țerkov Aleksandro-Nevskoi lavrî[*] |
Părinți | unknown Petrovic-Njegoš[*][6] |
Religie | creștinism ortodox[*] |
Ocupație | istoric preot |
Limbi vorbite | limba sârbă[7] |
Funcția episcopală | |
Modifică date / text |
Vasilije Petrović (în sârbă Василије Петровић; n. 1709, Njeguši, comuna Cetinje, Muntenegru – d. , Sankt Petersburg, Imperiul Rus) a fost episcop mitropolit de Cetinje (prinț-episcop al Muntenegrului(d)) și a domnit împreună cu Sava Petrović(d), vărul său. Este autorul lucrării Istoria Muntenegrului, publicată în 1754.
Context politic
modificareIstoria politică modernă a Muntenegrului a început cu mitropolitul Danilo(d) (1696–1735), care a fondat un stat condus de o dinastie din familia Petrović-Njegoš(d). Danilo a fost succedat ulterior cei doi nepoți ai săi, mai întâi de Sava Petrović(d) (1735–1781) și apoi de Vasilije (1744–1766), care au domnit pentru o perioadă împreună.[8]
Episcopul Sava a fost o persoană retrasă și s-a dedicat mai mult religiei decât politicii. El a avut o oarecare influență în rândul conducătorilor locali ai Muntenegrului. A pledat pentru o alianță a Muntenegrului cu Rusia ca mijloc de a învinge Imperiul Otoman și de a obține statutul de independență al Muntenegrului.[8] De asemenea, a întreținut bune relații cu Republica Venețiană.[9]
Prinț-episcop al Muntenegrului
modificareÎn timpul mandatului său, Vasilije a domnit împreună cu Sava(d), fratele său, în calitate de coadjutor al acestuia, și a devenit efectiv cea mai înaltă autoritate din Muntenegru și reprezentantul acestuia în străinătate. Între anii 1750 și 1766 a încercat zadarnic să o convingă pe împărăteasa Maria Tereza a Austriei că „din vremea lui Alexandru cel Mare”, Muntenegru a fost o „republică separată... [pe care] o conduce mitropolitul”.[10]
A trăit în Rusia din 1752 până în 1754 și apoi a efectuat mai multe călătorii suplimentare pentru a obține ajutor rusesc. Cu ajutorul armelor rusești, a intrat în război cu turcii și apoi a trebuit să se refugieze din nou în Rusia. În anul 1766, în timp ce se afla la Sankt Petersburg, a murit de pneumonie.[8]
Urmări
modificareDupă moartea lui Vasilije, Sava a preluat din nou puterea și a continuat aceeași politică externă ca și mai înainte, aliindu-se cu Veneția. Cu toate acestea, domnia lui Sava nu a durat mult, deoarece, în anul 1768, aventurierul Šćepan Mali(d), pretinzând că este însuși țarul rus detronat Petru al III-lea, a reușit să convingă poporul muntenegrean că el ar trebui să conducă țara.[8]
Šćepan Mali a rupt imediat legăturile cu Veneția, a implementat un stat de drept și a început să construiască drumuri până când a fost ucis în anul 1773 de un asasin trimis de vizirul de Skadar.[8][11][12]
Sava a revenit la conducerea Muntenegrului în calitate de prinț-episcop și i-a succedat ca mitropolit în 1781 nepotul său, Arsenije Plamenac(d) (1781–1784) din regiunea sudică Crmnica(d). Arsenije avea să moară la rândul său după numai câțiva ani, în 1784. După moartea lui, un alt membru al familiei Petrović-Njegoš, Petar I Petrović-Njegoš (1784–1830), a devenit mitropolit de Cetinje și prinț-episcop al Muntenegrului.[8]
Activitatea literară
modificareScrierea și predarea istoriei muntenegrene a reprezentat un interes major al lui Vasilije Petrović în cea mai mare parte a vieții sale, precum și ocupația sa principală ca lider spiritual. Istorija o Černoj Gori („Istoria Muntenegrului”), publicată în 1754 la Sankt Petersburg, este cea mai renumită lucrare a sa.[13] Inspirată din relatări ale oamenilor simpli, cartea a reprezentat prima încercare de scriere a istoriei Muntenegrului.[8][9] Vasilije Petrović a făcut un efort pentru obținerea sprijinului politic rusesc pentru Muntenegru împotriva otomanilor prin evidențierea și mitologizarea luptelor muntenegrene.[9][13] Cartea sa a susținut pentru prima dată ideea independenței Muntenegrului, cu toate că nu a avut un impact imediat prea mare.[14] Istoricii literari îi atribuie, de asemenea, lui Vasilije Petrović scrierea unor secțiuni (Odă lui Nemanja) din Cronica de la Cetinje(d).[15]
Scrieri
modificareTitlu
modificare- Mitropolit de Muntenegru, Skenderija și Primorje și Exarhul tronului sârbesc (smjerni mitropolit crnogorski, skenderijski i primorski i trona srpskoga egzarh)[16]
Note
modificare- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Vasilije Petrović, NUKAT
- ^ Василије Његош Petrović, CONOR.SR[*]
- ^ Metropolitan Ruler of Montenegro Vasilije, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în
- ^ Vasilije Petrović, MAK
- ^ The Peerage
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d e f g Pavlovic, Srdja (). Balkan Anschluss: The Annexation of Montenegro and the Creation of the Common South Slavic State. Purdue University Press. pp. 33–36. ISBN 9781557534651.
- ^ a b c Roberts, Elizabeth (). Realm of the Black Mountain: A History of Montenegro. Cornell University Press. pp. 148–149. ISBN 9780801446016.
- ^ Banac, Ivo (). The National Question in Yugoslavia: Origins, History, Politics. Cornell University Press. p. 274. ISBN 9781501701948.
- ^ Diamond, Neil; Knežević, Marija, ed. (). Images of Montenegro in Anglo-American Creative Writing and Film. Cambridge Scholars Publishing. p. 10. ISBN 9781443862707.
- ^ Ivetic, Egidio (). History of the Adriatic: A Sea and Its Civilization. John Wiley & Sons. p. 55. ISBN 9781509552535.
- ^ a b Mitev, Plamen (). Empires and Peninsulas: Southeastern Europe Between Karlowitz and the Peace of Adrianople, 1699-1829. LIT Verlag Münster. p. 91. ISBN 9783643106117.
- ^ Banovic, Branko (). The Montenegrin Warrior Tradition: Questions and Controversies over NATO Membership. Springer. p. 49. ISBN 9781137552280.
- ^ „Nastajanje, čuvanje i korišćenje arhivske građe za vrijeme vladika iz raznih plemena i prvih Petrovića”. Državni Arhiv Crne Gore. . Arhivat din original la . Accesat în .
Cetinjski ljetopis je specifičan jer su u njega umetnuti prijepisi povelja crnogorskih vladara. Vladika Vasilije je, u cjelini ili fragmentarno, prepisao sve povelje Crnojevića koje su mu bile dostupne.
- ^ „Projekat Rastko Cetinje - Vasilije Petrovic Njegos - Istorija o Crnoj Gori”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
modificare- Vladika Vasilije despre Muntenegru - în muntenegreană
- Prof. Dr. Božidar Šekularac: Rolul lui Vladika Vasilije în istoria Muntenegrului - în muntenegreană
- Extras din Istorija o Černoj Gori - în muntenegreană
Funcții religioase | ||
---|---|---|
Predecesor: Sava(d) |
Mitropolit de Cetinje(d) 1744–1766 |
Succesor: Sava(d) |