Vena del Gesso Romagnola
| Vena del Gesso Romagnola | |
  | |
| Poziția |  Provincia Ravenna Italia |
|---|---|
| Coordonate | 44°15′58″N 11°38′51″E / 44.2661°N 11.6475°E |
| Suprafață | 5.538 ha  |
| Cod Natura 2000 | IT4070011[1] |
Modifică date / text  | |
Vena del Gesso Romagnola este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[2], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[3]) din Italia întinsă pe o suprafață de 5.538 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Vena del Gesso Romagnola este situat la coordonatele 44°15′58″N 11°38′51″E / 44.2661°N 11.6475°E.
Înființare
modificareSitul Vena del Gesso Romagnola a fost declarat sit de importanță comunitară în iunie 1995 pentru a proteja 1 specie de plante și 79 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 21 de habitate naturale: Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia, Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Păduri de stejar alb estice, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase, Lespezi calcaroase, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Matorral arborescenți cu Juniperus spp., Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Galerii de Salix alba și de Populus alba, Râuri de munte și vegetația lor lemnoasă cu Salix elaeagnos, Păduri de Castanea sativa, Peșteri inaccesibile publicului, Ape puternic oligomezotrofe cu vegetație bentonică cu Chara spp., Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Pseudostepă cu ierburi și specii anuale de Thero-Brachypodietea.[5]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[4]
- plante (1): Himantoglossum adriaticum
- păsări (55): pescăruș albastru (Alcedo atthis), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă de pădure (Anthus trivialis), lăstunul mare (Apus apus), buha (Bubo bubo), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), caprimulg (Caprimulgus europaeus), șerpar (Circaetus gallicus), erete cenușiu (Circus pygargus), prepeliță (Coturnix coturnix), cristeiul de câmp (Crex crex), cuc (Cuculus canorus), lăstun de casă (Delichon urbicum), Dryobates minor, egretă mică (Egretta garzetta), presură de grădină (Emberiza hortulana), Falco biarmicus, Falco naumanni, șoim călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), muscar negru (Ficedula hypoleuca), frunzăriță galbenă (Hippolais icterina), Hippolais polyglotta, rândunică (Hirundo rustica), capîntortură (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), sfrâncioc cu cap roșu (Lanius senator), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), privighetoare (Luscinia megarhynchos), mierlă de piatră (Monticola saxatilis), mierlă albastră (Monticola solitarius), codobatura galbenă (Motacilla flava), muscar sur (Muscicapa striata), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangur (Oriolus oriolus), viespar (Pernis apivorus), codroșul de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulice de munte (Phylloscopus bonelli), pitulice sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), pitulice-fluierătoare (Phylloscopus trochilus), lăstun de mal (Riparia riparia), mărăcinar (Saxicola rubetra), turturică (Streptopelia turtur), silvie de zăvoi (Sylvia borin), silvie roșcată (Sylvia cantillans), silvie de câmp (Sylvia communis), silvie-mică (Sylvia curruca), Sylvia hortensis, silvie de tufiș (Sylvia undata), Tachymarptis melba, pupăză (Upupa epops)
- amfibieni (2): Bombina pachypus, Triturus carnifex
- mamifere (9): lupul (Canis lupus), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliac cu urechi mari (Myotis bechsteinii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mediteranean cu potcoavă (Rhinolophus euryale), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
- nevertebrate (7): Austropotamobius pallipes, croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Coenagrion mercuriale, Euplagia quadripunctaria, rădașcă (Lucanus cervus), Osmoderma eremita, Oxygastra curtisii
- pești (5): Barbus caninus, Barbus plebejus, Cobitis bilineata, Protochondrostoma genei, Telestes muticellus
- reptile (1): țestoasa de baltă (Emys orbicularis)
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 28 de specii de plante, 7 specii de amfibieni, 16 specii de mamifere, 11 specii de nevertebrate, 1 specie de pești, 7 specii de reptile.[4]
Note
modificare- ^ Ministerul Mediului și al Protecției Teritoriului și a Mării, accesat în iunie 2018
- ^ a b DM 13/03/2019 - G.U. 79 del 03-04-2019
- ^ a b Deliberazione della Giunta Regionale dell'Emilia-Romagna n. 1816 del 22 settembre 2003
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Vena del Gesso Romagnola”. Accesat în .
- ^ a b „Vena del Gesso Romagnola”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .