Ventas un Skervela ieleja

arie protejată din Letonia
Ventas un Skervela ieleja
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Letonia
Coordonate56°34′44″N 21°58′51″E ({{PAGENAME}}) / 56.5789°N 21.9808°E
Cod Natura 2000LV0507200  Modificați la Wikidata

Ventas un Skervela ieleja este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Letonia întinsă pe o suprafață de 1.459,47 ha, integral pe uscat.

Localizare

modificare

Centrul sitului Ventas un Skervela ieleja este situat la coordonatele 56°33′26″N 21°57′44″E / 56.5571°N 21.9622°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

modificare

Situl Ventas un Skervela ieleja a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în decembrie 2002[2] pentru a proteja 1 specie de plante și 34 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:

  • sit de importanță comunitară (în mai 2004)
  • arie specială de conservare (în mai 2004)[1][3][4]

Biodiversitate

modificare

Situată în ecoregiunea boreală, aria protejată conține 21 de habitate naturale: Lacuri de carst de gips, Cursuri de apă de la nivel de câmpie la nivel montan, cu vegetație Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pajiști calcaroase din nisipuri xerice, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Pajiști fino-scandinave uscate până la mezice, bogate în specii de altitudine mică, Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Izvoare fino-scandinave și mlaștini produse de izvoare bogate în minerale, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Peșteri inaccesibile publicului, Taiga vestică, Păduri caducifoliate bătrâne naturale hemiboreale fino-scandinave (Quercus, Tilia, Acer, Fraxinus sau Ulmus) bogate în specii epifite, Păduri fino-scandinave bogate în ierburi cu Picea abies, Pășuni din zone de pădure fino-scandinave, Păduri de stejar sau de stejar și carpen sub-atlantice și medio-europene de Carpinion betuli, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Mlaștini împădurite, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri mixte riverane de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, de-a lungul marilor râuri (Ulmenion minoris).[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • plante (1): dedițelul (Pulsatilla patens)
  • păsări (22): pescăruș albastru (Alcedo atthis), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), buhai de baltă (Botaurus stellaris), caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), erete de stuf (Circus aeruginosus), cristeiul de câmp (Crex crex), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), muscar (Ficedula parva), cocor (Grus grus), codalb (Haliaeetus albicilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), viespar (Pernis apivorus), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), chiră de baltă (Sterna hirundo)
  • mamifere (2): vidră de râu (Lutra lutra), liliac de iaz (Myotis dasycneme)
  • nevertebrate (3): fluturele auriu (Euphydryas aurinia), Ophiogomphus cecilia, Unio crassus
  • pești (7): avat (Aspius aspius), zvârluga (Cobitis taenia), zglăvoacă (Cottus gobio), Lampetra fluviatilis, cicar (Lampetra planeri), boarță (Rhodeus sericeus amarus), somonul (Salmo salar)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 45 de specii de plante, 6 specii de păsări, 11 specii de mamifere, 20 de specii de nevertebrate, 9 specii de pești.[3]

  1. ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=20083
  2. ^ a b http://www.likumi.lv/doc.php?id=20083
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Ventas un Skervela ieleja”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Ventas un Skervela ieleja”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și

modificare