Pentru alte sensuri, vedeți Vid (dezambiguizare).

În fizică, vidul este absența materiei dintr-un anumit spațiu. Subcategorii:

  • „Vidul perfect” este o idealizare; în realitate orice spațiu conține o cantitate oarecare de materie. Cea mai bună aproximare a vidului perfect este spațiul interstelar, în care cantitatea de materie prezentă este extrem de mică.
  • Fizicienii folosesc denumirea de „vid parțial” pentru a descrie situațiile reale în care gazul a fost extras dintr-o anumită incintă într-o măsură considerabilă.
  • Uneori în inginerie se folosește denumirea de „vid” și atunci când presiunea dintr-o incintă este mai mică decît presiunea atmosferică.
Aparat cu pompă pentru demonstrarea vidului

Ca orice presiune, presiunea din „vid”, în general mică, se măsoară în unitățile numite Pascal (simbol: Pa) sau și Torr (simbol: Torr). În astrofizică și în astrologie, vidul este conceput ca spațiul dintre dimensiuni unde nu există nimic: nu lumină, nu întuneric, nu sus, nu jos, deci tot este absent.

  • Presiunea atmosferică: 101,3 kPa (760 Torr)
  • Aspirator casnic: cca. 80 kPa (600 Torr)
  • Pompă de vid mecanică: 100 Pa ... 100 μPa (1 Torr ... 10−6 Torr)
  • Spațiul extra-atmosferic din jurul Pămantului: cca. 100 μPa (10−6 Torr)
  • Pompă criogenică: 100 nPa ... 1 nPa (10−9 Torr ... 10−11 Torr)
  • Pe suprafața Lunii: cca. 1 nPa (10−11 Torr)
  • Spațiul interstelar: cca. 1 fPa (10−17 Torr)

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare