Vindecare prin credință

Vindecarea prin credință este practica de rugăciune și gestuală (cum ar fi punerea mâinilor), care, în credința unor persoane, este considerată a atrage intervenția divină în vindecarea fizică și spirituală, mai ales în practica creștină.^[1] Credincioșii susțin că vindecarea bolii sau invalidității poate fi realizate prin credința religioasă, folosind rugăciuni și/sau alte ritualuri care, potrivit aderenților, stimulează prezență și puterea divină. Credința religioasă în intervenția divină nu depinde de existența unor dovezi empirice.^[2] Pe larg este considerată pseudoștiință.^[3]

Credința că o multitudine de tehnici de esență religioasă, cum ar fi rugăciunea, intervenția divină sau mijlocirea unui vindecător pot vindeca boli au fost populare de-a lungul istoriei.^[4] S-a susținut că credința poate vindeca orbirea, surzenia, cancerul, SIDA, problemele de dezvoltare corporală, anemia, artrita, bătăturile, defectele de vorbire, scleroza multiplă, erupțiile cutanate, paralizia totală a corpului și diverse leziuni.^[5] Refacerea sănătății a fost atribuită mai multe tehnici considerate în mod frecvent ca vindecare prin credință. Ea poate implica rugăciunea, pelerinajul la un sanctuar religios sau pur și simplu credința puternică într-o ființă supremă.^[5]

Mulți oameni interpretează Biblia, mai ales Noul Testament, ca o sursă de învățătură în vindecarea prin credință. Potrivit unui sondaj realizat de Newsweek în 2004, 72% dintre americani au spus că ei cred că pot obține vindecarea unei persoane dacă se roagă lui Dumnezeu, chiar dacă persoana respectivă are o boală incurabilă.^[6] Spre deosebire de vindecarea prin credință, adepții medicinii spirituale nu fac nici o încercare de a provoca intervenția divină, crezând în schimb într-o energie divină. Creșterea interesului față de medicina alternativă la sfârșitul secolului al XX-lea a dat naștere unui interes paralel al sociologilor pentru relația dintre religie și sănătate.^[2]

Practic, toți{{efn|name="All"|„În ciuda lipsei unor criterii de demarcație general acceptate, constatăm practic un acord remarcabil între toți filozofii și oamenii de știință că domenii precum astrologia, creaționismul, homeopatia, divinația, psihokinezia, vindecarea prin credință, clarviziunea sau ufologia fie sunt pseudoștiințe, fie duc lipsă de un cadru epistemologic pentru a fi luate în serios.” Martin Mahner, 2013.^[3] oamenilor de știință și filosofilor consideră vindecarea prin credință ca o pseudoștiință.^[3]^[7]^[8]^[9] Vindecarea prin credință poate fi clasificată ca o practică spirituală, supranaturală^[10] sau paranormală^[11] și, în unele cazuri, credința în vindecarea prin astfel de metode poate fi considerată o credință în magie.^[12] American Cancer Society susține că „dovezile științifice disponibile nu susțin pretenția că vindecarea prin credință poate produce efectiv o vindecare a bolilor fizice”.^[5] „În cazul unor boli sau răni grave s-a produs decesul, invaliditatea și alte rezultate nedorite atunci când vindecarea prin credință a fost aleasă în locul îngrijirii medicale specializate.”^[5] Mulți copii au murit atunci când părinții au practicat vindecarea prin credință în locul îngrijirii medicale specializate.^[13] Rezultate similare s-au înregistrat la adulți.^[14]

Note

^ „Faith healing”. thearda.com. University Park, PA: Association of Religion Data Archives. Arhivat din originalul de la 1 ianuarie 2016. Accesat în 24 octombrie 2015. Citing Smith, Jonathan; Green, William Scott, ed. (1995). The Harper Collins Dictionary of Religion. San Francisco, CA: HarperCollins. p. 355.
^ ^a ^b Village, Andrew (2005). „Dimensions of belief about miraculous healing”. Mental Health, Religion & Culture. 8 (2): 97–107. doi:10.1080/1367467042000240374.
^ ^a ^b ^c Mahner, Martin (2013). Pigliucci, Massimo; Boudry, Maarten, ed. Philosophy of pseudoscience reconsidering the demarcation problem (ed. Online-Ausg.). Chicago: University of Chicago Press. pp. 30–31. ISBN 9780226051826. Accesat în 18 aprilie 2018. Despite the lack of generally accepted demarcation criteria, we find remarkable agreement among virtually all philosophers and scientists that fields like astrology, creationism, homeopathy, dowsing, psychokinesis, faith healing, clairvoyance, or ufology are either pseudosciences or at least lack the epistemic warrant to be taken seriously.
^ Barrett, Stephen (27 decembrie 2009). „Some Thoughts about Faith Healing”. Quackwatch. Arhivat din originalul de la 9 februarie 2014. Accesat în 23 ianuarie 2014.
^ ^a ^b ^c ^d „Faith Healing”. American Cancer Society. 17 ianuarie 2013. Arhivat din original la 27 aprilie 2013.
^ Kalb, Claudia (10 noiembrie 2004). „Can religion improve health? While the debate rages in journals and med schools, more Americans ask for doctors' prayers”. Newsweek. Arhivat din original la 3 februarie 2004. Accesat în 11 septembrie 2015 – via msn.com.
^ Hassani, Sadri (2010). From Atoms to Galaxies: A Conceptual Physics Approach to Scientific Awareness (în engleză). CRC Press. p. 641. ISBN 9781439882849. Accesat în 18 aprilie 2018. There are also activities that, although not classified (or claimed) as science, have implications that trespass into the scientific territories. Examples of this category of activities are the claim that we have been visited by aliens riding unidentified flying objects, all psychic phenomena, and faith healing. We study the nature of all these activities under the general heading of pseudoscience. . .
^ Erzinclioglu, Zakaria (2000). Every Contact Leaves a Trace: Scientific Detection in the Twentieth Century. Carlton Books. p. 60. ISBN 9781842221617. For example, most scientists dismiss the notion of faith-healing, a phenomenon for which there is a certain amount of evidence.
^ See also:
Pitt, Joseph C.; Pera, Marcello (2012). Rational Changes in Science: Essays on Scientific Reasoning (în engleză). Springer Science & Business Media. ISBN 9789400937796. Accesat în 18 aprilie 2018. Such examples of pseudoscience as the theory of biorhythms, astrology, dianetics, creationism, faith healing may seem too obvious examples of pseudoscience for academic readers.
Zerbe, Michael J. (2007). Composition and the Rhetoric of Science: Engaging the Dominant Discourse (în engleză). SIU Press. p. 86. ISBN 9780809327409. [T]he authors of the 2002 National Science Foundation Science and Engineering Indicators devoted and entire section of their report to the concern that the public is increasingly trusting in pseudoscience such as astrology, UFOs and alien abduction, extrasensory perception, channeling the dead, faith healing, and psychic hotlines.
Robert Cogan (1998). Critical Thinking: Step by Step. University Press of America. p. 217. ISBN 9780761810674. Faith healing is probably the most dangerous pseudoscience.
Leonard, Bill J.; Crainshaw, Jill Y. (2013). Encyclopedia of Religious Controversies in the United States: A-L (în engleză). ABC-CLIO. ISBN 9781598848670. Accesat în 18 aprilie 2018. Certain approaches to faith healing are also widely considered to be pseudoscientific, including those of Christian Science, voodoo, and Spiritualism.
^ Walker, Barbara; McClenon, James (octombrie 1995). „6”. Out of the Ordinary: Folklore and the supernatural. Utah State University Press. pp. 107–121. ISBN 978-0-87421-196-2. Accesat în 19 mai 2015. Supernatural experiences provide a foundation for spiritual healing. The concept supernatural is culturally specific, since some societies regard all perceptions as natural; yet certain events-such as apparitions, out-of-body and near-death experiences, extrasensory perceptions, precognitive dreams, and contact with the dead-promote faith in extraordinary forces. Supernatural experiences can be defined as those sensations directly supporting occult beliefs. Supernatural experiences are important because they provide an impetus for ideologies supporting occult healing practices, the primary means of medical treatment throughout antiquity.
^ Martin, Michael (1994). „Pseudoscience, the paranormal, and science education” (PDF). Science and Education. 3 (4): 357–71. Bibcode:1994Sc&Ed...3..357M. doi:10.1007/BF00488452. Arhivat din original (PDF) la 13 iulie 2019. Accesat în 9 februarie 2019. Cures allegedly brought about by religious faith are, in turn, considered to be paranormal phenomena but the related religious practices and beliefs are not pseudoscientific since they usually have no scientific pretensions.
^ Lesser, R; Paisner, M (1985). „Magical thinking in Formal Operational adults”. Human Development. 28 (2): 57–70. doi:10.1159/000272942.
^ Asser, Seth M.; Swan, Rita (aprilie 1998). „Child fatalities from religion-motivated medical neglect” (PDF). Pediatrics. 101 (4): 625–629. doi:10.1542/peds.101.4.625. PMID 9521945. Accesat în 19 noiembrie 2007.
^ Simpson, William F. (1989). „Comparative longevity in a college cohort of Christian Scientists”. JAMA. 262 (12): 1657–8. doi:10.1001/jama.1989.03430120111031. PMID 2769921.

Bibliografie

Beyer, Jürgen (2013) "Wunderheilung". In Enzyklopädie des Märchens. Handwörterbuch zur historischen und vergleichenden Erzählforschung, vol. 14, Berlin & Boston: Walter de Gruyter, coll. 1043–1050
Bosworth, Fred F. (2001) [First published 1924]. Christ, the healer: sermons on divine healing. Grand Rapids, MI: Revell. ISBN 978-0800757397.
Carson, Don (1987). Showing the Spirit: A Theological Exposition of 1 Corinthians 12–14. Grand Rapids, MI: Baker Book House. ISBN 978-0801025211.
Eddy, Mary Baker (1910) [1875]. Science and Health with Key to the Scriptures (ed. Concord Express online). sentinel.christianscience.com.
Gaffin, Richard (1979). Perspectives on Pentecost: New Testament Teaching on the Gifts of the Holy Spirit. Phillipsburg, NJ: Presbyterian and Reformed Publishing. ISBN 978-0875522692.
Hall, Harriet (19 noiembrie 2013). „Faith Healing: Religious Freedom vs. Child Protection”. Science-Based Medicine. Accesat în 24 octombrie 2016.
Nolen, William (1975). Healing: A Doctor in Search of a Miracle. Random House. ISBN 978-0394490953.
Randi, James (1989). The Faith Healers. Prometheus Books. ISBN 978-0879755355.
Thomas, Northcote Whitbridge (1911). „Faith healing”. În Chisholm, Hugh. Encyclopædia Britannica (ed. 11). Cambridge University Press.
Sims, Patsy (1996). Can Somebody Shout Amen!: Inside the Tents and Tabernacles of American Revivalists. University Press of Kentucky. ISBN 978-0813108865.
Young, Brigham (1941). Discourses of Brigham Young. Selected by Widtsoe, John A.
Young, Brigham (1997). Teachings of Presidents of the Church: Brigham Young (ed. lds.org online). The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints (LDS). pp. 251–9.

Legături externe

Materiale media legate de Vindecare prin credință la Wikimedia Commons

[1] „Faith healing”. thearda.com. University Park, PA: Association of Religion Data Archives. Arhivat din originalul de la 1 ianuarie 2016. Accesat în 24 octombrie 2015. Citing Smith, Jonathan; Green, William Scott, ed. (1995). The Harper Collins Dictionary of Religion. San Francisco, CA: HarperCollins. p. 355.

[Village-2] Village, Andrew (2005). „Dimensions of belief about miraculous healing”. Mental Health, Religion & Culture. 8 (2): 97–107. doi:10.1080/1367467042000240374.

[Pigliucci-2013-3] Mahner, Martin (2013). Pigliucci, Massimo; Boudry, Maarten, ed. Philosophy of pseudoscience reconsidering the demarcation problem (ed. Online-Ausg.). Chicago: University of Chicago Press. pp. 30–31. ISBN 9780226051826. Accesat în 18 aprilie 2018. Despite the lack of generally accepted demarcation criteria, we find remarkable agreement among virtually all philosophers and scientists that fields like astrology, creationism, homeopathy, dowsing, psychokinesis, faith healing, clairvoyance, or ufology are either pseudosciences or at least lack the epistemic warrant to be taken seriously.

[Barrett2009-4] Barrett, Stephen (27 decembrie 2009). „Some Thoughts about Faith Healing”. Quackwatch. Arhivat din originalul de la 9 februarie 2014. Accesat în 23 ianuarie 2014.

[ACS-5] „Faith Healing”. American Cancer Society. 17 ianuarie 2013. Arhivat din original la 27 aprilie 2013.

[Kalb2004-6] Kalb, Claudia (10 noiembrie 2004). „Can religion improve health? While the debate rages in journals and med schools, more Americans ask for doctors' prayers”. Newsweek. Arhivat din original la 3 februarie 2004. Accesat în 11 septembrie 2015 – via msn.com.

[Hassani-2010-7] Hassani, Sadri (2010). From Atoms to Galaxies: A Conceptual Physics Approach to Scientific Awareness (în engleză). CRC Press. p. 641. ISBN 9781439882849. Accesat în 18 aprilie 2018. There are also activities that, although not classified (or claimed) as science, have implications that trespass into the scientific territories. Examples of this category of activities are the claim that we have been visited by aliens riding unidentified flying objects, all psychic phenomena, and faith healing. We study the nature of all these activities under the general heading of pseudoscience. . .

[Contact-8] Erzinclioglu, Zakaria (2000). Every Contact Leaves a Trace: Scientific Detection in the Twentieth Century. Carlton Books. p. 60. ISBN 9781842221617. For example, most scientists dismiss the notion of faith-healing, a phenomenon for which there is a certain amount of evidence.

[See-more-pseudo-9] See also:
Pitt, Joseph C.; Pera, Marcello (2012). Rational Changes in Science: Essays on Scientific Reasoning (în engleză). Springer Science & Business Media. ISBN 9789400937796. Accesat în 18 aprilie 2018. Such examples of pseudoscience as the theory of biorhythms, astrology, dianetics, creationism, faith healing may seem too obvious examples of pseudoscience for academic readers.
Zerbe, Michael J. (2007). Composition and the Rhetoric of Science: Engaging the Dominant Discourse (în engleză). SIU Press. p. 86. ISBN 9780809327409. [T]he authors of the 2002 National Science Foundation Science and Engineering Indicators devoted and entire section of their report to the concern that the public is increasingly trusting in pseudoscience such as astrology, UFOs and alien abduction, extrasensory perception, channeling the dead, faith healing, and psychic hotlines.
Robert Cogan (1998). Critical Thinking: Step by Step. University Press of America. p. 217. ISBN 9780761810674. Faith healing is probably the most dangerous pseudoscience.
Leonard, Bill J.; Crainshaw, Jill Y. (2013). Encyclopedia of Religious Controversies in the United States: A-L (în engleză). ABC-CLIO. ISBN 9781598848670. Accesat în 18 aprilie 2018. Certain approaches to faith healing are also widely considered to be pseudoscientific, including those of Christian Science, voodoo, and Spiritualism.

[OutOfOrdinary1995-10] Walker, Barbara; McClenon, James (octombrie 1995). „6”. Out of the Ordinary: Folklore and the supernatural. Utah State University Press. pp. 107–121. ISBN 978-0-87421-196-2. Accesat în 19 mai 2015. Supernatural experiences provide a foundation for spiritual healing. The concept supernatural is culturally specific, since some societies regard all perceptions as natural; yet certain events-such as apparitions, out-of-body and near-death experiences, extrasensory perceptions, precognitive dreams, and contact with the dead-promote faith in extraordinary forces. Supernatural experiences can be defined as those sensations directly supporting occult beliefs. Supernatural experiences are important because they provide an impetus for ideologies supporting occult healing practices, the primary means of medical treatment throughout antiquity.

[Martin1994-11] Martin, Michael (1994). „Pseudoscience, the paranormal, and science education” (PDF). Science and Education. 3 (4): 357–71. Bibcode:1994Sc&Ed...3..357M. doi:10.1007/BF00488452. Arhivat din original (PDF) la 13 iulie 2019. Accesat în 9 februarie 2019. Cures allegedly brought about by religious faith are, in turn, considered to be paranormal phenomena but the related religious practices and beliefs are not pseudoscientific since they usually have no scientific pretensions.

[Lesser1985-12] Lesser, R; Paisner, M (1985). „Magical thinking in Formal Operational adults”. Human Development. 28 (2): 57–70. doi:10.1159/000272942.

[AsserSwan1998-13] Asser, Seth M.; Swan, Rita (aprilie 1998). „Child fatalities from religion-motivated medical neglect” (PDF). Pediatrics. 101 (4): 625–629. doi:10.1542/peds.101.4.625. PMID 9521945. Accesat în 19 noiembrie 2007.

[JAMA_longevity-14] Simpson, William F. (1989). „Comparative longevity in a college cohort of Christian Scientists”. JAMA. 262 (12): 1657–8. doi:10.1001/jama.1989.03430120111031. PMID 2769921.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]