Deschide meniul principal
Acest articol se referă la geograful român Vintilă Mihăilescu . Pentru alte sensuri, vedeți Vintilă Mihăilescu (dezambiguizare).
Vintilă M. Mihăilescu
Vintilă M. Mihăilescu.jpg
Geograful Vintilă M. Mihăilescu
Date personale
Născut19 aprilie 1890
București, România
Decedat27 mai 1978, (88 de ani)
București, Republica Socialistă România
CopiiVintilă V. Mihăilescu (cardiolog)
nepoții Vintilă Mihăilescu (antropolog) și
Preda Mihăilescu (matematician)
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiegeograf
Activitate
Logo of the Romanian Academy.png Membru titular al Academiei Române
Logo of the Romanian Academy of Sciences.jpg Membru al Academiei de Științe din România

Vintilă M. Mihăilescu (n. 19 aprilie 1890, București - d. 27 mai 1978, București) a fost un antropolog cultural și geograf român, membru titular (din 1974) al Academiei Române.[1]

A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 6 iunie 1939.[2]

Lucrări publicateModificare

Cărți, lucrări publicateModificare

  • Bucureștii din punct de vedere antropogeografic și etnografic, în „Anuarul geografic de antropologie”, 1915;
  • Românii și rutenii din nordul țării noastre, în „Junimii Moldovii”, Botoșani, 1919
  • Orașul Călărași, 1922;
  • Contribuții la studiul așezărilor omenești din Câmpia românească între 1853-1899, 1923;
  • Vlăsia și Mostiștea, 1925;
  • Marea Neagră. Câteva date noi în confirmarea altora vechi prin recentele explorări oceano-grafice ruse, 1926;
  • O nouă ipoteză asupra marilor linii de relief ale globului, 1927;
  • Regiunea Techirghiolului, în „Analele dobrogene”, Cernăuți, 1926;
  • Asupra reliefurilor periciclice, 1928;
  • Modul de grupare al populației în Dobrogea, 1928;
  • Diviziunile geografiei umane, 1929
  • Depresiunea Botoșani-Hârlău și zona ei de contact cu podișul înalt dinspre Siret, 1928-1929;
  • Geografia României, curs litografiat, București, 1931;
  • Marile regiuni morfologice ale României, 1931;
  • Diviziunile Carpaților Răsăriteni, 1932;
  • Platforma someșană, 1934;
  • România - geografia fizică, București, 1936;
  • Asupra morfologiei Dobrogei, 1936;
  • Terasele fluviale, 1937;
  • Unitatea pământului și poporului românesc, 1942;
  • Piemontul Getic, 1945;
  • Masivul Bucegi, 1945;
  • Țara Oltului - caracterizare geografică, 1947;
  • Privire geografică asupra Deltei Dunării, 1958;
  • Viața și opera lui George Vâlsan, București, 1964;
  • Atlas geografic, 1965;
  • Lecturi geografice, 1974

ArticoleModificare

BibliografieModificare

FamilieModificare

A fost tatăl cardiologului Vintilă V. Mihăilescu, respectiv bunicul sociologului Vintilă Mihăilescu și al matematicianului Preda Mihăilescu.[3]

ReferințeModificare

Legături externeModificare