Vitosha

arie protejată din Bulgaria
Vitoșa
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
Poziția Bulgaria
Coordonate42°32′48″N 23°15′15″E ({{PAGENAME}}) / 42.5467°N 23.2542°E
Suprafață27.102 ha  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000BG0000113  Modificați la Wikidata

Vitosha este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI, arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Bulgaria întinsă pe o suprafață de 27.102,11 ha, integral pe uscat.

Localizare

modificare

Centrul sitului Vitosha este situat la coordonatele 42°32′48″N 23°15′15″E / 42.5467°N 23.2542°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

modificare

Situl Vitosha a fost declarat sit de importanță comunitară în martie 2007 pentru a proteja 4 specii de plante și 80 de specii de animale. Alte tipuri de protecție:

  • arie de protecție specială avifaunistică (în martie 2007)[2]
  • arie specială de conservare (în martie 2021)[1][3][4]

Biodiversitate

modificare

Situată în ecoregiunea continentală, aria protejată conține 32 de habitate naturale: Lacuri eutrofice naturale cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition, Lacuri și iazuri distrofice naturale, Pajiști alpine și boreale, Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti), Tufărișuri subarctice cu Salix spp., Formațiuni de Juniperus communis pe lande sau pajiști calcaroase, Pajiști carstice calcaroase sau bazofile, de Alysso-Sedion albi, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substraturi calcaroase (Festuco-Brometalia) (* situri importante pentru orhidee), Formațiuni ierboase bogate în specii de Nardus, dezvoltate pe substraturi silicioase în zone montane (și în zone submontane, în Europa continentală), Pajiști uscate din regiunea submediteraneeană estică (Scorzoneratalia villosae), Pajiști acidofile oro-moezice, Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase (Molinion caeruleae), Liziere de ierburi înalte hidrofile de câmpie și de nivel montan până la alpin, Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Fânețe montane, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Grohotișuri silicioase de la nivelul montan până la nivelul zăpezii (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani), Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită, Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită, Roci stâncoase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii, Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de fag Luzulo-Fagetum, Păduri de fag Asperulo-Fagetum, Păduri de fag din Europa Centrală dezvoltate pe sol calcaros cu Cephalanthero-Fagion, Păduri de stejar și carpen Galio-Carpinetum, Păduri pe pante, grohotișuri și ravene de Tilio-Acerion, Mlaștini împădurite, Păduri aluvionare cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Păduri panonice cu Quercus pubescens, Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc - stejar sesil, Păduri acidofile de Picea de la nivel montan la nivel alpin (Vaccinio-Piceetea).[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • plante (4): Buxbaumia viridis, Hamatocaulis vernicosus, Himantoglossum caprinum, Tozzia carpathica
  • păsări (49): uliu porumbar (Accipiter gentilis), uliu păsărar (Accipiter nisus), minunița (Aegolius funereus), pescăruș albastru (Alcedo atthis), potârnichea de stâncă (Alectoris graeca graeca), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), acvilă țipătoare mare (Aquila clanga), acvilă de câmp (Aquila heliaca), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), stârc roșu (Ardea purpurea), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), buha (Bubo bubo), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecar mare (Buteo rufinus), caprimulg (Caprimulgus europaeus), barză neagră (Ciconia nigra), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete cenușiu (Circus pygargus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), cristeiul de câmp (Crex crex), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presură de grădină (Emberiza hortulana), șoim dunărean (Falco cherrug), șoim călător (Falco peregrinus), vânturel roșu (Falco tinnunculus), Ficedula semitorquata, becațină comună (Gallinago gallinago), găinușă de baltă (Gallinula chloropus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), vultur egiptean (Neophron percnopterus), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), viespar (Pernis apivorus), ciocănitoare verzuie (Picus canus), cresteț cenușiu (Porzana parva), cresteț pestriț (Porzana porzana), silvie porumbacă (Sylvia nisoria)
  • amfibieni (2): izvoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata), Triturus karelinii
  • mamifere (13): liliac cârn (Barbastella barbastellus), lupul (Canis lupus), vidră de râu (Lutra lutra), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), Rupicapra rupicapra balcanica, popândău (Spermophilus citellus), urs brun (Ursus arctos), dihor pătat (Vormela peregusna)
  • nevertebrate (12): Austropotamobius torrentium, fluturele de noapte (Eriogaster catax), fluturele auriu (Euphydryas aurinia), Euplagia quadripunctaria, rădașcă (Lucanus cervus), fluturele purpuriu (Lycaena dispar), croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), Ophiogomphus cecilia, Paracaloptenus caloptenoides, Phengaris nausithous, Polyommatus eroides, Rosalia alpina
  • pești (3): Barbus cyclolepis, Barbus meridionalis, dunăriță (Sabanejewia aurata)
  • reptile (1): țestoasă bănățeană (Testudo hermanni)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 31 de specii de plante, 30 de specii de păsări, 3 specii de amfibieni, 5 specii de mamifere, 16 specii de nevertebrate, 1 specie de pești, 8 specii de reptile.[3]

  1. ^ a b Designation Order No. RD – 271/31.03.2021 (promulgated SG 41/2021) issued by the Minister of Environment and Water.
  2. ^ a b Site classified as SPA by Council of Ministers Decision No. 122/02.03.2007 (promulgated SG 21/2007).
  3. ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Vitosha”. Accesat în . 
  4. ^ a b „Vitosha”. biodiversity.europa.eu. Accesat în . 

Vezi și

modificare