Volodîmîr Tîhîi
| Volodîmîr Tîhîi | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (54 de ani)  Cervonograd, RSS Ucraineană |
| Cetățenie |  Ucraina |
| Ocupație | producător de film regizor de film scenarist |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea de Stat de Teatru, Film și Televiziune „Ivan Karpenko-Karîi” din Kiev[*] |
Modifică date / text  | |
Volodîmîr Viktorovîci Tîhîi (Володимир Вікторович Тихий; n. , Cervonograd, RSS Ucraineană) este un regizor, scenarist și producător de film ucrainean.[1][2] Este membru al Uniunii Naționale a Cineaștilor din Ucraina(d)[3] și laureat în 2018 al Premiului Național „Taras Șevcenko”(d) pentru seria sa de filme istorice și documentare despre „Revoluția demnității”.[4]
Biografie
modificareVolodîmîr Tîhîi s-a născut la 25 februarie 1970 în Cervonohrad, regiunea Liov. După ce a absolvit liceul, a fost admis la Colegiul de Minerit din Cervonohrad în 1987. În 1989-1991, și-a satisfăcut serviciul militar în armata sovietică, fiind înrolat în aviația navală și staționat în Belarus.[5]
În 1992-1997, Tîhîi a studiat la Universitatea de Stat de Teatru, Film și Televiziune „Ivan Karpenko-Karîi” din Kiev(d), Facultatea Regie. A lucrat la studiourile de televiziune „Studio 1+1” și „Danapris-Film” și a colaborat intens cu Verka Serdiucika, care în acea perioadă avea propriul său show televizat.[6]
Și-a început cariera ca regizor de filme și seriale de televiziune, iar mai târziu s-a concentrat pe documentare și lungmetraje. În majoritatea filmelor sale, Tîhîi este atât regizor cât și scenarist.[7]
Este unul din creatorii proiectelor cinematografice „Mudakî. Arabeskî(d)” (ucr. «Мудаки. Арабески» – „Mitocani. Arabescuri”), „Ukraiino, Goodbye!(d)” (ucr. «Україно, Goodbye!» – „Ucraina, la revedere!”) și „Vavilon'13(d)” («Вавилон'13» – „Babilon'13”). În 2018, a fost unul din câștigătorii Premiului Național „Taras Șevcenko”(d), ca recunoaștere pentru seria sa de documentare istorice despre Revoluția ucraineană din 2018.[4]
Viață personală
modificareEste căsătorit cu fosta sa colegă de universitate Iulia Șașkova, cu care are doi copii: Ana (n. 1996) și Timofii (n. 2002).[5]
Note
modificare- ^ Каталог Київського Міжнародного кінофестивалю «Молодість». Київ. . p. С. 67.
- ^ „Тихий Володимир Вікторович”. Комітет з національної премії України імені Тараса Шевченка. . Arhivat din original la .
- ^ „Національна спілка кінематографістів України”. www.ukrkino.com.ua. Accesat în .
- ^ a b „Про присудження Національної премії України імені Тараса Шевченка” (în ucraineană).
- ^ a b „Володимир Тихий замість жінки свариться з папугою”. Gazeta.ua. . Arhivat din original la .
- ^ Безручко, О. В. (). „Кінопедагогічна діяльність М. Г. Іллєнка” (PDF). Культура і сучасність (№ 1): С. 126—131. Arhivat din original (PDF) la .
- ^ „Володимир Тихий”. Енциклопедія «кіно-кола». . Arhivat din original la .