Walter Laqueur

Walter Laqueur
Date personale
Născut	26 mai 1921 Breslau, Germania
Decedat	30 septembrie 2018 (97 de ani) Washington, D.C., District of Columbia, SUA
Înmormântat	Har Hamenuhot[*]​
Cetățenie	Statele Unite ale Americii
Ocupație	istoric cadru didactic universitar[*]​ politolog[*]​ jurnalist analist politic[*]​
Limbi vorbite	limba engleză limba ebraică
Activitate
Organizație	Universitatea Johns Hopkins Universitatea Brandeis[*]​ Universitatea Harvard Universitatea din Chicago Universitatea Georgetown Universitatea din Tel Aviv
Premii	Bursă Guggenheim[*]​

Walter Zeev Laqueur (n. 26 mai 1921, Breslau, Germania – d. 30 septembrie 2018, Washington, D.C., District of Columbia, SUA) a fost un istoric și publicist evreu american originar din Silezia (pe atunci parte din Germania). În anii 1938 a emigrat în Palestina, devenind ulterior cetățean al Israelului, iar in 1953 s-a stabilit în Anglia și Statele Unite. În Statele Unite a fost profesor la Universitățile Brandeis și Georgetown. Domeniul studiilor sale a fost mai ales Holocaustul, Europa în timpul Războiului rece, terorismul și Conflictul din Orientul Mijlociu.

Biografie

Laqueur s-a născut în 1921 la Breslau, pe atunci în Germania (Republica de la Weimar) azi Wroclaw, în Polonia) într-o familie evreiască laică.Tatăl său, Fritz Laqueur era comerciant de salopete, iar mama sa, Elsa născută Berliner, era casnică. Laqueur a învățat la o școală elementară și la Johannesgymnasium din orașul natal, frecventate de copii ai aristocrației germane și ai păturii înstărite evreiești. El s-a distins la învățătură și a terminat școala elementară mai repede, izbutind să obțină diploma de bacalaureat înainte de agravarea represiunii contra evreilor în 1938. Între profesorii săi de liceu s-a numărat istoricul Willy Cohn, care a pierit in Holocaust, deportat fiind în Lituania. În tinerețe Laqueur a achiziționat o cultură vastă, fiind între altele,un cititor asiduu de ziare, s-a îndeletnicit și cu sportul - atletism ușor, fotbal, handbal și box.Din punct de vedere politic ca adolescent a fost atras de ideile comuniste care mai erau difuzate ilegal, între altele, în scrierile lui Karl Korsch și Fritz Sternberg. La 17 ani a renunțat de a se înscrie la studii de inginerie in Cehoslovacia, a lucrat un timp într-o fabrică și a obținut de la autoritățile britanice un certificat de emigrare în Palestina pentru a studia la Universitatea ebraică din Ierusalim. În noiembrie 1938, cu câteva zile înainte de Noaptea de cristal a ieșit din Germania și a ajuns in portul italian Triest, de unde a plecat cu un vapor în Palestina. Odată ajuns, cu ajutorul financiar al unui unchi, a început studii la Ierusalim. După un an universitar a întrerupt studiile și a lucrat în agricultură în kibuțurile Shaar Hagolan, Eyn Shemer și Zorea, unde a fost cooptat ca membru.La un moment dat s-a accidentat cu o fractură la picior și si-a folosit timpul învățând limba rusă, care a devenit a șasea limbă pe care a stăpânit-o, alături de germană, engleză, ebraică,arabă etc. Apoi a lucrat ca ziarist la Ierusalim,inclusiv în zilele asediului din timpul Războiului de Independență al Israelului și după aceea. La Ierusalim a locuit, mai întâi, în cartierul Issawiye, apoi în Colonia Germană. A învățat ca autodidact și a frecventat adesea Biblioteca Națională. A lucrat la ziarul Hamishmar, apoi Al Hamishmar, al mișcării de tineret sionist socialist Hashomer Hatzair, apoi la Palestine Post, devenit Jerusalem Post. A fost trimis ca reporter la taberele de arest britanice din Cipru. A trimis corespondențe și la ziarele americane și a redactat comentarii politice pentru Jerusalem Post și pentru radio Vocea Israelului. Între timp, părinții săi, care nu au izbutit să emigreze din Germania, au pierit în Holocaust.

Viața privată

Laqueur a fost căsătorit din 1941 cu Naomi Koch, care a decedat în 1995, cu care a avut două fiice. A doua sa soție a fost Christa Susi Genzen.

Bibliografie

• Gesichter des Antisemitismus. Von den Anfängen bis heute Propyläen, 2008, ISBN 978-3-549-07336-0 (Fețe ale antisemitismului. De la începuturi până astăzi)
• Die letzten Tage von Europa. Ein Kontinent verändert sein Gesicht, Propyläen, 2006 (Ultimele zile ale Europei. Schimbarea la față a unui continent)
• Jerusalem. Jüdischer Traum und israelische Wirklichkeit, Propyläen, 2004; altă ediție: Ullstein Taschenbuch, 2004 și 2006 (Ierusalim. Vis evreiesc și realitate israeliană)
• Krieg dem Westen. Terrorismus im 21. Jahrhundert, Propyläen, 2003 și Ullstein Taschenbuch, 2003 ISBN 3-5483-6678-3 (Război împotriva Occidentului. Terorismul în sec. XX)
• Generation exodus: the fate of young Jewish refugees from Nazi Germany Brandeis Univ. Press, Hannover, London: Univ. Press of New England, 2001; altă ediție: Tauris Verlag, 2004
• The Holocaust encyclopedia (Walter Laqueur, ed. Judith Tydor Baumel, assoc. ed.), New Haven Verlag London, Yale University Press, 2001
• Die globale Bedrohung. Neue Gefahren des Terrorismus. Econ Taschenbuch, 2001, și ediția Propyläen, 2001 (Amenințarea globală. Noi pericole ale terorismului)
• Geboren in Deutschland. Der Exodus der jüdischen Jugend nach 1933, Propyläen, 2000 (Născuți în Germania. Exodul tineretului evreu după 1933)
• Weimar, 2000
• Faschismus, gestern, heute, morgen, Propyläen, 1997 și ediția Ullstein Taschenbuch, 2000 (Fascismul ieri, astăzi, mâine)
• History of Zionism, 1997
• Der Schoß ist fruchtbar noch. Der militante Nationalismus der russischen Rechten Kindler, 1993 Taschenbuch și ediția Droemer-Knaur, 1995 (Naționalismul militant al dreptei ruse)
• Wanderer wider Willen. Erinnerungen 1921-1951, Quintessenz Verlag, 1995, Taschenbuch (carte de buzunar) (Migrant fără voie. Amintiri 1921-1951)
• Europa auf dem Weg zur Weltmacht 1945-1992, Kindler, 1992 (Europa pe calea spre statutul de putere mondială, 1945-1992)
• Thursday's Child Has Far to Go. A Memoir of the Journeying Years, Macmillan, 1992
• Stalin. Abrechnung im Zeichen von Glasnost, Kindler, 1990 (Stalin. Reglarea conturilor sub semnul glasnostiului)
• Der lange Weg zur Freiheit. Rußland unter Gorbatschow, Ullstein, 1989 (Lungul drum spre libertate. Rusia sub Gorbaciov)
• Terrorismus. Die globale Herausforderung, Ullstein, 1987 (Terorismul. Provocarea pe plan mondial)
• Der Mann, der das Schweigen brach. Wie die Welt vom Holocaust erfuhr. (Zeitgeschichte). Walter Laqueur, Richard Breitman. Ullstein Taschenbuch, 1986; ed. a II-a, 1988 (Bărbatul care a rupt tăcerea. Cum a aflat lumea de Holocaust)
• Der Weg zum Staat Israel. Geschichte des Zionismus, 1985 (Istoria sionismului)
• Jahre auf Abruf. Roman vom Überleben eines jüdischen Arztes im Berlin des Dritten Reiches Deutsche Verlags-Anstalt, 1986 (Roman despre supraviețuirea unui medic evreu în Berlin, în cel de-al treilea reich)
• Europa vor der Entscheidung ed. Kindle, 1982 (Europa înaintea deciziei)
• Terrorismus Athenaeum Verlag, ed. Bodenheim, 1982; și: ed. Suhrkamp, 1984)
• Was niemand wissen wollte. Die Unterdrückung der Nachrichten über Hitlers Endlösung. Ullstein paperback, 1982 și Ullstein, 1984 (Ceea ce nu voia să știe nimeni. Suprimarea știrilor despre „soluția finală” a lui Hitler)
• Weimar, die Kultur der Republik. Ullstein paperback, 1982
• Die deutsche [Jugendbewegung. Eine historische Studie. Walter Laqueur, Barbara Bortfeldt, Verlag Wissenschaft u. Politik, 1962 („Deutsche Jugendbewegung” /organizația Mișcarea germană de tineret/. Studiu istoric)
• Wissenschaft und Politik, Köln, 1978. ISBN 380468548X Zeugnisse politischer Gewalt. Dokumente zur Geschichte des Terrorismus Athenaeum Verlag, Bodenheim, 1978 (Știință și politică. Mărturii ale violenței politice. Documente privind istoria terorismului)
• Kriegsausbruch 1914 Nymphenburger Verlagshandlung, 1970 (Izbucnirea în 1914 a războiului)
• Linksintellektuelle zwischen den beiden Weltkriegen, Nymphenburger Verlagshandlung, 1969 (Intelectualii de stânga în perioada interbelică)
• Nahost, vor dem Sturm, editura S. Fischer, 1968 (Orientul Apropiat înainte de furtună (sau: atac))
• Mythos der Revolution S. Fischer, 1967 (Mitul revoluției)
• Deutschland und Russland Walter Laqueur, Karl Heinz Abshagen, Propyläen Verlag, 1965
• Neue Welle in der Sowjetunion, Walter Laqueur și alții; Europa Verlag, 1964 (Val nou în Uniunea Sovietică)
• Heimkehr, Propyläen Verlag, 1964 (Întoarcerea acasă)

Legături externe

• Sit oficial Arhivat în 24 septembrie 2018, la Wayback Machine.