Walter Lehning Verlag

Walter Lehning Verlag
Fondată în  Modificați la Wikidata
Hann. Münden  Modificați la Wikidata
SediuHanovra
Prezență online

Walter Lehning Verlag a fost o editură germană înființată în 1946 care s-a concentrat pe publicarea de reviste, romane și benzi desenate. A obținut în anii 1950 și 1960 o cotă de piață semnificativă în domeniul benzilor desenate. În anul 1968 editura a fost dizolvată după ce a declarat falimentul.

Istorie și dezvoltareModificare

Editura a fost reînființată în 1946 de Walter Lehning în Hannoversch Münden, după ce compania predecesoare a fost închisă în 1937 de către național-socialiști.[1] Programul editorial consta la început din romane polițiste și de aventuri ieftine, cum ar fi colecțiile de literatură de consum[2] Gloria, Stella și Luna, care au ajuns fiecare la câteva sute de numere.[1] În 1948 a fost lansată revista Skorpion – literarisches Magazin mit einem abgeschlossenen Roman.[1] Mai târziu au apărut alte reviste, printre care revista pentru bărbați Joy și revista cu caracter erotic Party.[1] În anul 1952 compania s-a mutat la Hanovra, mai întâi în Bahnhofstrasse, unde Walter Lehning menținuse încă de la începutul anului 1950 un birou în clădirea de la nr. 5.[1] Cu toate acestea, sediul companiei a fost mutat la sfârșitul anului 1952 / începutul anului 1953 într-o clădire nou amenajată de pe Ferdinandstraße 19 (colț cu Bernstraße).[3] Adresa editurii din Hanovra s-a schimbat din nou în anii 1960, în Uhlemeyerstraße 2, deoarece Ferdinandstrasse a fost împărțită, iar clădirea editurii Lehninghaus s-a aflat în partea de stradă redenumită. Publicarea benzilor desenate a început în 1953.[1] Pe parcursul existenței sale, editura Walter Lehning a intrat de mai multe ori în dificultăți financiare, parțial din cauza unui proiect eșuat pentru înființarea unei reviste.[4] În aprilie 1968 editura a fost dizolvată după ce a declarat falimentul.[5] Sub conducerea fiului lui Walter Lehning, Bernd, au avut loc unele reeditări în 1971, dar afacerea s-a încheiat în septembrie 1972.[5]

Benzi desenateModificare

După o călătorie în Italia, Lehning a lansat în 1953 primele benzi desenate cu Akim de Augusto Pedrazza, El Bravo de Franco Bignotti și Carnera.[1] Broșurile tipărite sub licența editurii italiene Edizioni Tomasina în format Piccolo au fost vândute la prețul de 20 de pfennigi.[2] Două luni mai târziu a fost lansat serialul de benzi desenate Fulgor al artistului italian Pedrazza.[1] Serialul de benzi desenate Sigurd, ilustrat de Hansrudi Wäscher și lansat în același an, a reprezentat prima creație internă tipărită de editura Walter Lehning Verlag.[6] Wäscher s-a dovedit cel mai prolific ilustrator al editurii, contribuind la 1.173 de broșuri în format Piccolo și Kolibri și la peste 500 de cărți de dimensiuni mari.[7] El a ilustrat, de asemenea, serialele lungi Akim, Neue Abenteuer, Falk, Nick și Tibor. Alte seriale de lungă durată au fost Abenteuer der Weltgeschichte și Jan Maat al lui Bob Heinz.[8]

La începutul anilor 1960 editura a început să se bazeze pe personajele de desene animate produse de studioul de animație Hanna-Barbera. Deși au apărut sub titlul Daffy un număr de 56 de broșuri, o a doua serie intitulată Doggy a fost însă întreruptă după doar două numere.[9] De asemenea, colecția de broșuri Blondie und Dankwart - The Schmunzelmagazin, care conținea, pe lângă serialul cu personajul titular desenat de Chic Young, și alte serii cum ar The Little King al lui Otto Soglows, a fost întreruptă după numai 16 numere.[9] După ce drepturile de autor asupra operelor lui Karl May au expirat la sfârșitul anului 1962, Walter Lehning Verlag a publicat adaptări sub formă de benzi desenate ale mai multor romane ale acestuia, care au fost ilustrate de Helmut Nickel și Harry Ehrt.[10] Odată cu încetarea activităților comerciale în aprilie 1968, serialele aflate în curs de desfășurare au fost întrerupte.[5]

Procedura de indexareModificare

Odată cu înființarea Bundesprüfstelle für jugendgefährdende Medien (Oficiul Federal de Examinare a scrierilor periculoase pentru tineret) în anul 1954, publicațiile editurii Walter Lehning au fost afectate, de asemenea, de procedurile de indexare. La prima ședință a instituției nou înființate a fost trecută provizoriu la index broșura nr. 3 din colecția Jezab, der Seefahrer.[11] Indexarea a fost definitivată prin publicarea la 14 iulie 1954 în Bundesanzeiger (Monitorul Oficial Federal) nr. 132.[12] Cu toate acestea, ea nu a avut nici un efect imediat, deoarece toate numerele broșurii respective fuseseră deja vândută.[13] În general, editura Walter Lehning a fost cea mai afectată de această procedură de indexare: dintre primele 36 de numere, care au fost indexate în primii ani ai Oficiului Federal de Examinare, 26 proveneau de la această editură.[14] Doar editura Alfons-Semrau Verlag a fost afectată, de asemenea, de indexarea mai multor publicații; celelalte edituri mici și mari, care au publicat benzi desenate, au fost scutite în mare măsură de indexare.[14] Cinci din cele șase interdicții de durată emise în această perioadă s-au referit la benzile desenate publicate de Walter Lehning Verlag.[14] Cel mai grav afectat a fost serialul de benzi desenate El Bravo, care a primit o interdicție de publicare de douăsprezece luni.[15] Interdicții de șase luni de publicare au primit colecțiile Blauer Pfeil și Franca, iar de trei luni serialele Sheriff Teddy și Akim.[15] În timp ce o indexare de durată a însemnat sfârșitul de facto pentru majoritatea colecțiilor,[14] Lehning a încercat să ocolească interdicția serialului Akim prin redenumirea sa ca Herr des Dschungels.[16]

ReedităriModificare

În timpul existenței editurii Walter Lehning colecțiile publicate anterior au fost retipărite,[17] ca de exemplu colecția Piccolo-Sonderband. Începând din anii 1970 alte edituri au realizat numeroase reeditări ale cărților și revistelor publicate inițial de editura Walter Lehning. Astfel Comic Buch Club (CBC) a republicat 325 de episoade ale serialului Sigurd-Piccolo în anii 1977 și 1978,[18] dintre care ultimul număr, nr. 325, a fost publicat în premieră. Norbert Hethke Verlag a reeditat seriile ilustrate de Wäscher Sigurd, Tibor, Nick și Falk sub formă de cărți.[7] Comiczeit Verlag a publicat sub titlul Illustrierte Deutsche Comicgeschichte unsprezece volume cu serialele de benzi desenate apărute în broșurile editurii Walter Lehning.[19]

NoteModificare

  1. ^ a b c d e f g h Andreas C. Knigge: Fortsetzung folgt. Comic-Kultur in Deutschland, Ullstein Verlag, Frankfurt am Main, Berlin și Viena, 1986, ISBN 3-548-36523-X, p. 136.
  2. ^ a b Bernd Dolle-Weinkauff: Comics. Beltz Verlag, Weinheim, Basel, 1990, ISBN 3-407-56521-6, p. 89.
  3. ^ Fred Decker: Interview mit Bernd Lehning - Über den Lehning-Verlag in: Zeitschrift Die Sprechblase, nr. 134, 1993, pp. 46 și 53.
  4. ^ Andreas C. Knigge: Fortsetzung folgt. Comic-Kultur in Deutschland, Ullstein Verlag, Frankfurt am Main, Berlin și Viena, 1986, ISBN 3-548-36523-X, p. 164.
  5. ^ a b c Andreas C. Knigge: Fortsetzung folgt. Comic-Kultur in Deutschland, Ullstein Verlag, Frankfurt am Main, Berlin și Viena, 1986, ISBN 3-548-36523-X, p. 167.
  6. ^ Andreas C. Knigge: Fortsetzung folgt. Comic-Kultur in Deutschland, Ullstein Verlag, Frankfurt am Main, Berlin și Viena, 1986, ISBN 3-548-36523-X, p. 137.
  7. ^ a b Andreas C. Knigge: Comic Lexikon. Ullstein Verlag, Frankfurt am Main, Berlin și Viena, 1988, ISBN 3-548-36554-X, p. 450.
  8. ^ (unvollständige) Liste der Publikationen des Lehning-Verlags auf comicguide.de, accesat la 23 noiembrie 2013
  9. ^ a b Andreas C. Knigge: Fortsetzung folgt. Comic-Kultur in Deutschland, Ullstein Verlag, Frankfurt am Main, Berlin și Viena, 1986, ISBN 3-548-36523-X, p. 163.
  10. ^ Andreas C. Knigge: Fortsetzung folgt. Comic-Kultur in Deutschland, Ullstein Verlag, Frankfurt am Main, Berlin și Viena, 1986, ISBN 3-548-36523-X, p. 165.
  11. ^ Bernd Dolle-Weinkauff: Comics. Beltz Verlag, Weinheim, Basel, 1990, ISBN 3-407-56521-6, p. 104.
  12. ^ Andreas C. Knigge: Comic Jahrbuch 1989. Ullstein Verlag, Frankfurt am Main; Berlin, 1989, ISBN 3-548-36565-5, p. 375.
  13. ^ Bernd Dolle-Weinkauff: Comics. Beltz Verlag, Weinheim, Basel, 1990, ISBN 3-407-56521-6, p. 103.
  14. ^ a b c d Bernd Dolle-Weinkauff: Comics. Beltz Verlag, Weinheim, Basel, 1990, ISBN 3-407-56521-6, p. 109.
  15. ^ a b Bernd Dolle-Weinkauff: Comics. Beltz Verlag, Weinheim, Basel, 1990, ISBN 3-407-56521-6, p. 108.
  16. ^ Andreas C. Knigge Allmächtiger! Hansrudi Wäscher Pionier der deutschen Comics edition COMICS etc ISBN 978-3-941694-11-8, p. 263
  17. ^ Andreas C. Knigge: Fortsetzung folgt. Comic-Kultur in Deutschland, Ullstein Verlag, Frankfurt am Main, Berlin și Viena, 1986, ISBN 3-548-36523-X, p. 155.
  18. ^ Sigurd im Comic Buch Club auf comicguide.de, accesat la 23 noiembrie 2013.
  19. ^ Illustrierte Deutsche Comicgeschichte im Comiczeit Verlag auf comicguide.de, accesat la 23 noiembrie 2013.

BibliografieModificare

  • Bernd Dolle-Weinkauff: Comics – Geschichte einer populären Literaturform in Deutschland seit 1945, Beltz Verlag, Weinheim și Basel, 1990, ISBN 3-407-56521-6, pp. 103–109.
  • Andreas C. Knigge: Fortsetzung folgt. Comic-Kultur in Deutschland, Ullstein Verlag, Frankfurt pe Main, Berlin și Viena, 1986, ISBN 3-548-36523-X, pp. 136–138.