Ygrotopoi Ekvolon Evrota
Ygrotopoi Ekvolon Evrota | |
Poziția | Peloponez[*] Grecia |
---|---|
Coordonate | 36°48′55″N 22°41′22″E / 36.815278°N 22.689444°E |
Suprafață | 2.172,76 ha[1] |
Cod Natura 2000 | GR2540006 |
Modifică date / text |
Ygrotopoi Ekvolon Evrota este o arie protejată (arie de protecție specială avifaunistică — SPA[2]) din Grecia întinsă pe o suprafață de 2.238,14 ha, integral pe uscat.
Localizare
modificareCentrul sitului Ygrotopoi Ekvolon Evrota este situat la coordonatele 36°48′50″N 22°41′34″E / 36.813857°N 22.692639°E.
Înființare
modificareSitul Ygrotopoi Ekvolon Evrota a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică în octombrie 2001[2] pentru a proteja 90 de specii de animale.[3][4]
Biodiversitate
modificareSituată în ecoregiunea mediteraneană, aria protejată nu include niciun habitat protejat.[4]
La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate[3] de păsări (90): uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață sulițar (Anas acuta), rață pitică (Anas crecca), rață mare (Anas platyrhynchos), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), lăstunul mare (Apus apus), stârc cenușiu (Ardea cinerea), pietruș (Arenaria interpres), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), buha (Bubo bubo), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), șorecarul comun (Buteo buteo), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), Calidris alba, fugaci de țărm (Calidris alpina), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci mic (Calidris minuta), bătăuș (Calidris pugnax), fugaci pitic (Calidris temminckii), caprimulg (Caprimulgus europaeus), prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), prundaș gulerat mare (Charadrius hiaticula), chirighiță-cu-aripi-albe (Chlidonias leucopterus), șerpar (Circaetus gallicus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete alb (Circus macrourus), acvilă țipătoare (Clanga clanga), prepeliță (Coturnix coturnix), cristeiul de câmp (Crex crex), lebădă de vară (Cygnus olor), lăstun de casă (Delichon urbicum), egretă mică (Egretta garzetta), Emberiza caesia, presură de grădină (Emberiza hortulana), șoim de iarnă (Falco columbarius), Falco eleonorae, șoim călător (Falco peregrinus), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), muscar (Ficedula parva), lișiță (Fulica atra), becațină comună (Gallinago gallinago), scoicar (Haematopus ostralegus), piciorong (Himantopus himantopus), Hippolais olivetorum, rândunică (Hirundo rustica), Hydrocoloeus minutus, stârc pitic (Ixobrychus minutus), capîntorsul (Jynx torquilla), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), Lanius nubicus, pescăruș sur (Larus canus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), sitar de mâl (Limosa limosa), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), rață fluierătoare (Mareca penelope), Mergus serrator, codobatura galbenă (Motacilla flava), Numenius arquata arquata, culic cu cioc subțire (Numenius tenuirostris), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), grangur (Oriolus oriolus), vultur pescar (Pandion haliaetus), vrabie negricioasă (Passer hispaniolensis), viespar (Pernis apivorus), Phalacrocorax aristotelis desmarestii, Phalacrocorax carbo sinensis, flamingo roz (Phoenicopterus roseus), ploier auriu (Pluvialis apricaria), ploier argintiu (Pluvialis squatarola), corcodel mare (Podiceps cristatus), corcodel-cu-gât-negru (Podiceps nigricollis), lăstun de mal (Riparia riparia), Spatula clypeata, chiră de baltă (Sterna hirundo), chiră mică (Sternula albifrons), turturică (Streptopelia turtur), Sylvia ruppeli, Tachymarptis melba, spârcaci (Tetrax tetrax), fluierar negru (Tringa erythropus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus), fluierar de lac (Tringa stagnatilis), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), Zapornia parva
Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 8 specii de păsări.[3]
Note
modificare- ^ http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDF.aspx?site=GR2540006 Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b JMD HP 37338/1807/E103/6-9-2010 (OJ 1495 B)
- ^ a b c „Natura 2000 Standard Data Form for Ygrotopoi Ekvolon Evrota”. Accesat în .
- ^ a b „Ygrotopoi Ekvolon Evrota”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .