ZSU-57-2
| ZSU-57-2 | |
| |
| Tip | Autotun antiaerian |
|---|---|
| Loc de origine |  Uniunea Sovietică
|
| Istoric operațional | |
| În uz | 1955-prezent |
| Folosit de | vezi Utilizatori |
| Războaie | vezi Utilizare în luptă |
| Istoric producție | |
| Proiectant | Birourile de Proiectare ale Fabricii nr. 174 din Omsk și Institutul de Cercetare nr. 58 din Koroliov |
| An proiectare | 1947–1954 |
| Producător | Fabrica nr. 174 din Omsk |
| An producție | 1957 - 1960 |
| Bucăți construite | mai mult de 2.023 (URSS) 250 (Coreea de Nord) ? (China, Tip 80) |
| Variante | vezi Variante |
| Date generale | |
| Greutate | 28,1 tone |
| Lungime | 8,46 m cu țevile tunurilor 6,22 m șasiul |
| Lățime | 3,27 m |
| Înălțime | 2,71 m 2,75 m (cu prelata deasupra) |
| Echipaj | 6 (comandant, mecanic conductor, trăgător, ochitor și doi încărcători) |
| Blindaj | 8-15 mm |
| Armament principal |
2 tunuri automate 57 mm L/76,6 S-68A, (300 de lovituri) |
| Motor | V-54, 12 cilindri în V, 4 timpi, răcire cu apă, 38,88 litri, diesel 520 CP (388 kW) la 2.000 rpm |
| Putere specifică | 18,5 CP/t (13,81 kW/t) |
| Suspensie | bare de torsiune individuale cu amortizoare hidraulice la primul și ultimul galet. |
| Gardă la sol | 425 mm |
| Capacitate rezervor | 830 de litri (inclusiv cele două butoaie externe de 95 l fiecare) |
| Autonomie | 420 km (șosea) 320 km (teren accidentat) |
| Viteză maximă | 50 km/h (șosea) 30 km/h (teren frământat) |
Modifică text  |
|
ZSU-57-2 (Ob'yekt 500) este un autotun antiaerian sovietic bazat pe șasiul modificat al tancului T-54 și înarmat cu două tunuri automate S-68A de calibrul 57 mm. 'ZSU' este abrevierea de la Zenitnaya Samokhodnaya Ustanovka (în rusă Зенитная Самоходная Установка, afetul autopropulsat antiaerian), '57' este calibrul armamentului în milimetri, iar '2' reprezintă numărul țevilor. A fost primul autotun antiaerian șenilat fabricat în masă de către Uniunea Sovietică, fiind introdus în dotarea Armatei Roșii în anul 1955. În cadrul armatei sovietice avea porecla neoficială „Sparka”, însemnând „perechea”, din cauza celor două tunuri automate cu care este înarmat vehiculul. Deși avea o mobilitate bună și o putere de foc mare, autotunul antiaerian ZSU-57-2 s-a dovedit a fi ineficient împotriva avioanelor de atac la sol care zburau cu viteză mare, din cauza lipsei unui radar de cercetare și de urmărire. La începutul anilor 1970, acest model depășit a fost înlocuit în cadrul armatei sovietice de autotunul antiaerian ZSU-23-4 Șilka, dotat cu radar.
