Zarmair Mserian

publicist și traducător armean din Basarabia, cenzor al comitetului de cenzură din Moscova și consilier de stat țarist, autor al manualelor în limbile turcă și rusă
Zarmair Mserian
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Hîncești, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani) Modificați la Wikidata
Moscova, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Părinți Mser Mserianț[*][[Mser Mserianț |​]] Modificați la Wikidata
Copii Levon Mserianț[*][[Levon Mserianț (Russian dialectologist (1867-1933))|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațieredactor[*]
traducător Modificați la Wikidata
Activitate
Limbilimba armeană
limba turcă  Modificați la Wikidata
Studii Lazarevski institut vostocinîh iazîkov[*][[Lazarevski institut vostocinîh iazîkov (‏‎School in Moscow, Russia‎‏)|​]] ()

Zarmair Mserian (în armeană Զարմայր Մսերյան; rusă Зармайр Мсерианц; n. , Hîncești, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus – d. , Moscova, Imperiul Rus)[1] a fost un publicist și traducător armean din Basarabia, cenzor al comitetului de cenzură din Moscova și consilier de stat țarist, autor al manualelor în limbile turcă și rusă.

BiografieModificare

S-a născut în târgul Hîncești din ținutul Chișinău, gubernia Basarabia (Imperiul Rus), în familia poetului, etnografului, teologului și preotului armean, Mser Mserian (1808-1872).[2].

În 1855 a absolvit Seminarul Lazarian din Moscova și a devenit profesor de limba turcă. La 7 iulie 1862, a fost numit un cenzor secundar pentru supraveghereaa tipografiilor, litografiilor și comerțului cu cărți din Moscova pe lângă biroul șefului poliției din Moscova. În anii 1858-1862 a editat revista „Tsrakagh” împreună cu tatăl său și revista „Hambavaber Rusio” (1861-1864). La 31 august 1865, a fost transferat în gestiunea oficialilor de pe lângă guvernatorul general al Moscovei; de la 1 decembrie același an, a fost numit inspector-adjunct al tipografiilor din Moscova, din 1875, inspector-superior.[3] În calitate de inspector-superior, a condus întreaga inspecție „pentru supravegherea tipografiilor, litografiilor etc., a unităților și a comerțului cu cărți pe lângă biroul guvernatorului general al Moscovei”.[4] În anii 1872-1876 a publicat în revista „Paros”. Din 1881 a fost consilier de stat rus.

ReferințeModificare

  1. ^ Мсерианц Зармайр Мсерович // словарь Венгерова
  2. ^ „Личные архивные фонды в государственных хранилищах СССР”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Мсерианц З. М. // Гринченко Н. А., Патрушева Н. Г. Цензоры Москвы: 1804—1917. (Аннотированный список) // «Новое литературное обозрение». — 2000, № 44. — С. 409—433.
  4. ^ Пётр Плютто. Старый Арбат глазами инспектора книгопечатания