Deschide meniul principal

Élisabeth Charlotte de Orléans

(Redirecționat de la Élisabeth Charlotte d'Orléans)
Élisabeth Charlotte d'Orléans
Ducesă de Lorena, Bar și de Teschen
Gobert, workshop of - Élisabeth Charlotte d'Orléans - Versailles, MV3690.jpg
Date personale
Nume la naștereÉlisabeth Charlotte d'Orléans
Născută13 septembrie 1676(1676-09-13)
Castelul Saint-Cloud, Franța
Decedată (68 de ani)
Castelul de Commercy, Lorraine, Franța
Cauza decesuluicauze naturale[*] (Accident vascular cerebral) Modificați la Wikidata
PărințiFilip I, Duce de Orléans
Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului Modificați la Wikidata
Frați și suroriAnne Marie de Orléans
Filip al II-lea, Duce de Orléans
Philippe Charles, Duke of Valois[*]
Maria Luiza de Orléans
Alexandre-Louis d'Orléans[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuLeopold de Lorena, Duce de Lorena
CopiiFrancisc I, Împărat romano-german
Élisabeth Thérèse, regină a Sardiniei
Prințul Charles Alexander de Lorena
Prințesa Anne Charlotte de Lorena
CetățenieRoyal Standard of the King of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiearistocrat[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
TitluriDuce
duchess[*]
Familie nobiliarăCasa de Orléans
Regent Modificați la Wikidata
Semnătură
Undated signature of Élisabeth Charlotte d'Orléans.jpg

Elisabeth Charlotte d'Orléans, Ducesă de Lorena, Bar și Teschen (13 septembrie 167623 decembrie 1744), a fost prințesă franceză prin naștere. A fost cel mai mic copil al Filip al Franței, care era fratele regelui Ludovic al XIV-lea al Franței. S-a căsătorit în 1698 cu Ducele de Lorena.

FamilieModificare

Élisabeth Charlotte s-a născut la Castelul Saint-Cloud în afara Parisului. A fost fiica lui Filip al Franței, Monsieur și a celei de-a doua soții, Elisabeth Charlotte, Prințesă Palatină, Madame. Tatăl ei era singurul frate al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței. La naștere a primit titlul de Mademoiselle de Chartres.

După ce cele două surori vitrege mai mari Maria Luiza și Anne Marie s-au căsătorit, ea a fost cunoscută sub titlul de Madame Royale. Copil fiind a fost descrisă de mama sa ca fiind "groaznic de sălbatică" și "dură ca un băiat".[1] Spre nemulțumirea tatălui ei, ea a moștenit opiniile sincere ale mamei sale.

CăsătorieModificare

 
Mademoiselle de Chartres

Mama ei își dorea pentru ea o căsătorie la același nivel al căsătoriilor surorilor ei mai mari. Când soția vărului ei, Delfina a sugerat o căsătorie cu fratele mai mic al Delfinei, Joseph Clemens de Bavaria, Élisabeth Charlotte a spus:

Nu sunt născută, madame, pentru fiul cel mic[2]

Cum mama ei disprețuia copii nelegitimi ai regelui, șansele unei astfel de alianțe s-au îndepărtat; totuși, în 1692, spre oroarea Ducesei de Orléans o astfel de alianță a avut loc atunci când fiul ei, Ducele de Chartres, s-a căsătorit cu Françoise Marie de Bourbon fiica cea mică nelegitimă a regelui Ludovic al XIV-lea și a metresei sale, Madame de Montespan.

Inițial, mama Elisabetei a dorit ca fiica ei să se căsătorească cu regele William al III-lea al Angliei care rămăsese văduv după decesul reginei Maria a II-a a Angliei însă din cauza diferențele religioase dintre cei doi planul nu s-a materializat. Alți candidați luați în considerare au fost Iosif I, Împărat romano-german [3], vărul ei primar care era văduv, Marele Delfin, fiul acestuia, Micul Delfin și un alt văr Louis-Auguste de Bourbon, duce du Maine, fiul cel mare al regelui Ludovic al XIV-lea și al metresei sale, Madame de Montespan.

În cele din urmă, Élisabeth Charlotte s-a căsătorit la 13 octombrie 1698 la Palatul Fontainebleau cu Leopold, Duce de Lorena, fiu al lui Carol al V-lea de Lorena și al Arhiducesei Eleonora Maria Josefa de Austria.

Căsătoria a fost rezultatul Tratatului de la Ryswick, una dintre condițiile sale a fost că ducatul de Lorena, care a fost deținut de francezi timp de mulți ani, să fie restituit lui Leopold Joseph, fiul lui Carol al V-lea de Lorena. Mama Elisabetei și-a numit fiica "o victimă a războiului".

NoteModificare

  1. ^ Antonia Fraser: Love and Louis XIV, p.189
  2. ^ je ne suis pas faite, madame, pour un cadet.
  3. ^ Joseph was suggested by Pope Innocent XII himself