Înarmarea României

Înarmarea României s-a realizat ca urmare a eșecului campaniei din 1916, deși problema s-a pus și mai devreme, după Campania din 1913. Aliații au forțat intrarea României în război, într-un moment în care înzestrarea armatei române încă nu se finalizase. Dotarea armatei cu tehnică modernă de luptă s-a accelerat dupa evenimentele de la Sarajevo, când Francisc Ferdinand, arhiducele moștenitor austriac și soția sa, ducesa de Hohenberg, au fost asasinați la 28 iunie 1914, de studentul bosniac Gavrilo Princip (1894 - 1918), care era membru al unei societăți secrete numită Mâna Neagră și care aparținea mișcării naționaliste iugoslave.

Generalul Dumitru Iliescu, secretar general al Ministerului de Război afirma "Cine nu-și amintește de batalioane cari aveau armele legate cu sfori, merindele în traiste aduse de acasă de oameni, cartușele legate în batiste și puse în traistă la un loc cu pâinea. Cea mai mare parte avea drept echipament doar o capelă și o armă fără curea"

Ministerul de Război a început să completeze lipsurile din 1913, în vederea intrării României în Primul Război Mondial. Fiecare corp de trupă a primit sume de 50000 - 100000 lei pentru îmbunatățirea echipamentului militar. S-au achiziționat materii prime din țară și s-au format comitete de doamne pentru a ajuta la cusutul uniformelor și rufelor. În plus și școlile profesionale și școlile de fete din "mai toate orasele tarii au dat un concurs și un ajutor foarte mare".

S-a creat la Ministerul de Război o Comisie de Aprovizionare a Serviciului Intendenței, formată din șapte membri. Comisia lucra după-amiaza în baza unui plan de aprovizionare cu echipamente, întocmit de intendentul general al armatei. Materialele se cumpărau prin licitație și se aprobau de către ministrul de război Ion I.C. Brătianu.

Ministerul de Război a creat, prin Decizia nr. 128/ 6 aprilie 1915, o Comisie Tehnică Industrială, compusă din șase membri conduși de inspectorul general Grigore Stratilescu. Comisia trebuia sa prezinte armatei un raport despre unde se puteau produce în industria privată din România materiale de război pentru armată și să propună îmbunatățirea industriei private. De asemenea comisia a recomandat înbunătățirea Arsenalului Armatei.

1918-1939

1939-1945

Tancurile și autotunurile vândute de către Germania nazistă Regatului României ^[1]:

Anul livrărilor	Tipul vehiculului blindat
1939	-
1940	-
1941	-
1942	11 Pz Kpfw III 11 Pz Kpfw IV 26 Pz Kpfw 35 (t)
1943	50 Pz Kpfw 38 (t) 31 Pz Kpfw IV 4 StuG III
1944	100 Pz Kpfw IV 114 StuG III
1945	-

Avioanele de vânătoare cumpărate, fabricate sau capturate de către România în timpul celui de-la Doilea Război Mondial ^[2]:

Tipul avionului	Producător	Numărul total
P.11f	I.A.R.	95
P.24E	P.Z.L.	5
P.24E	I.A.R.	25
He 112B-1/-2	Heinkel	30
P.11c	P.Z.L.	28+[33]
Hurricane Mk.I	Hawker	12
Bf 109E-3/-4/-7	Messerschmitt	69
I.A.R. 80 A/B/C	I.A.R.	240
Hurricane Mk.I	Zmaj (Iugoslavia)	3[6]
I.A.R. 81 A	I.A.R.	60
I.A.R. 81 C	I.A.R.	161
Bf 109F-2/-4	Messerschmitt	5+
Bf 109G-2/-4/-6	Messerschmitt	200+
Bf 110 C,D,F	Messerschmitt	24+[18]
Bf 109Ga-4/Ga-6	Messerschmitt	75

1945-1950

1950-1989

După 1989

În iunie 1997, guvernul român a semnat un acord cu compania americană Bell Helicopter Textron^[3] pentru a produce sub licență 96 elicoptere de atac AH-1F Cobra pentru forțele armate române.
Statele Unite au oferit României patru avioane de transport C-130, după ce o înțelegere similară a fost refuzată de către Ungaria.
Vedeți și Echipamentul militar al Armatei Române.

Bibliografie

Cătălin Fudulu - / Înarmarea României I - V, Ziarul Financiar
Cătălin Fudulu - Anghel Saligny (1854-1925), Editura Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane.
Cristescu, C. Ianuarie 1951: Stalin decide înarmarea României, în: Magazin Istoric, 1995, 29, nr. 10, p.15-23.
Bernád, Dénes. Romanian Air Force: The Prime Decade, 1938-1947. Carrollton, TX: Squadron/Signal Publications Inc, 1999. ISBN 0-89747-402-3.
Steven J. Zaloga, James Grandsen : The Eastern Front: Armour, Camouflage and Markings, 1941-45, Publisher: Weidenfeld Military 1993, ISBN 0853685835

Note

^ Zaloga, p.28
^ Denes, p.45
^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 17 aprilie 2010. Accesat în 30 iulie 2010.

Legături externe

Tasos Kokkinides și Susannah Dyer - Arming Central and Eastern Europe Arhivat în 22 iunie 2010, la Wayback Machine.
Mediafax - ÎNARMARE – România, locul 34 în lume în privința achizițiilor de armament^{[nefuncțională]}. Adus la 15 martie 2010. Accesat la 30 iulie 2010

[1] Zaloga, p.28

[2] Denes, p.45

[3] „copie arhivă”. Arhivat din original la 17 aprilie 2010. Accesat în 30 iulie 2010.

[1]

[2]

[3]