Źmitrok Biadula

Źmitrok Biadula
Змітрок Бядуля.jpg
Date personale
Nume la naștereȘmuel Efimovici Plavnik
Născut[1] Modificați la Wikidata
Pasadziec⁠(d), Vileiski uezd⁠(d), gubernia Vilna⁠(d), Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (55 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Oral, RSS Kazahă, URSS Modificați la Wikidata
ÎnmormântatOral Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus
Flag of Belarus (1918, 1991–1995).svg Republica Populară Belarus
Flag of the Byelorussian Soviet Socialist Republic (1937-1951).svg RSS Bielorusă Modificați la Wikidata
Ocupațietraducător
scriitor
poet
scriitor de literatură pentru copii[*]
publicist Modificați la Wikidata
Activitate
PseudonimЯсакар, Саша Пл-ік, Змітро Бядуля, Сымон Пустэльнік, Іскра, Святагор, Ярыла Чырвоны  Modificați la Wikidata
Partid politic Q13028732[*]  Modificați la Wikidata
Limbilimba idiș
limba belarusă
limba rusă
limba ebraică  Modificați la Wikidata

Șmuel Efimovici Plavnik (în belarusă Самуіл Яфімавіч Плаўнік; în idiș שמואל בן חיים פּלאַווניק; n. ,[1] Pasadziec⁠(d), gubernia Vilna⁠(d), Imperiul Rus – d. ,[1] Oral, RSS Kazahă, URSS), mai cunoscut sub pseudonimul Źmitrok Biadula (în belarusă Змітрок Бядуля), a fost un poet, prozator și traducător evreu belarus, precum și activist politic în mișcarea de independență a Belarusului. El este considerat unul dintre părinții literaturii belaruse moderne.[2]

BiografieModificare

Źmitrok Biadula s-a născut sub numele de Șmuel Efimovici Plavnik la 23 aprilie 1886 în micul oraș Pasadziec (acum în raionul Lahoisk din regiunea Minsk) într-o familie de evrei.[3] Tatăl său a lucrat ca fermier și pădurar, dar era o persoană cultivată și și-a învățat copilul să citească pentru a urma o școală evreiască.[3] La vârsta de 13 ani a început să scrie poezii în limba ebraică, inspirate din poezia liturgică medievală[4] din secolele al XVI-lea și al XVII-lea.[3] A fost exmatriculat din școala yeshiva pentru că scria poezii și nu și-a mai încheiat niciodată studiile.[3][4] Ulterior a început să scrie în limbile rusă și belarusă și a publicat creații literare proprii în presa din Sankt Petersburg și în revista Mołodyje Porywy din Vilnius. În anul 1910 a publicat proză poetică în ziarul Nașa Niva din Vilnius.[4] A lucrat mai întâi ca secretar al ziarului Nașa Niva și a devenit redactor în 1912.[3][4] A fost atras de ideile comuniste, care permiteau o educație largă a maselor și o dezvoltare a culturilor naționale ale minorităților.[4]

După preluarea puterii de către sovietici în Belarus, el a început să scrie în genul realist socialist. În anul 1919 a publicat o broșură intitulată Жыды на Беларусі („Evreii din Belarus”)[3][4] și, sub conducerea sa,[3] mai mulți scriitori evrei s-au implicat în mișcarea literară Узвышша („Vârful”) din anii 1920 și 1930.[4] El a încercat, în scrierile sale, să-i convingă pe evrei să sprijine mișcarea de independență a Belarusului.[3][4] Biadula a publicat în anii 1920 două volume de poezii: Пад родным небам („Sub cerul patriei noastre”, 1922) și Паэмы („Poeme”, 1927) și în 1934 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor Bieloruși.[3][4] În anii 1930 a renunțat la poezie și a început să scrie proză, publicând romane, povestiri și cărți pentru copii și traducând creații literare rusești, ucrainene și idiș în limba belarusă.[3][4] Biadula a prezentat în scrierile sale viața de zi cu zi a locuitorilor din orașele mici și lupta lor pentru dreptate socială.[3] Istoricul literar Arnold B. McMillin a afirmat în studiul A History of Byelorussian Literature (Die Literatur der Weissrussen): From its Origins to the Present Day (Giessen, RFG, 1977, p. 294) că povestirile lui Biadula nu au o intrigă sau alte elemente narative, ci se bazează într-o proporție mare pe „monologul interior și analiza autorială sensibilă”.[3] Proza are o formă poetică, cu fraze atent construite și cu multe sinonime și metafore.[3]

După atacarea URSS-ului de către Germania Nazistă în 1941, Biadula a părăsit Belarusul și s-a refugiat către estul URSS.[4] El a locuit mai întâi în orașul Pijma din regiunea Gorki, apoi, până la sfârșitul lunii octombrie 1941, în satul Novîe Burasî din regiunea Saratov.[5] A murit lângă Uralsk, în Kazahstan, unde a fost înmormântat.[3]

În februarie 2020 rămășițele pământești ale lui Źmitrok Biadula au fost exhumate și transportate în Belarus. La 3 noiembrie 2020, la 79 de ani de la moartea sa, rămășițele sale au fost reîngropate în Cimitirul de Est din Minsk după oficierea unei slujbe religioase creștine.[6][7][8]

NoteModificare

  1. ^ a b c d Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Zajka, Vital Zajka (). „Belarusian Literature”. În Hundert, Gershon. YIVO Encyclopedia of Jews in Eastern Europe. New Haven: Yale University Press. 
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n Kasaty, Peter (). „Writer Zmitrok Biadula”. A Belarus Miscellany. Arhivat din original la . 
  4. ^ a b c d e f g h i j k „Zmitrok Biadula”. Yiddishkayt. Accesat în . 
  5. ^ Žybul, Viktar (). „В. Жибуль О Бядулихе”. Народны iзраільска-беларускi сайт (în rusă). Accesat în . 
  6. ^ „Прах Змитрока Бядули перезахоронили в Минске”. Belarusian Telegraph Agency (în belarusă). . 
  7. ^ Liphshiz, Cnaan (). „Jewish poet given Christian burial in Belarus”. Jewish Telegraphic Agency. 
  8. ^ „Прах Змитрока Бядули перезахоронили на Восточном кладбище”. Минск-Новости (în belarusă). .