1941

1941 în alte calendare
Ab urbe condita	2694
Calendarul armean	1390 ; ԹՎ ՌՅՂ
Calendarul Bahá'í	97 / 98
Calendarul bengalez	1347 / 1348
Calendarul berber	2891
Calendarul bizantin	7449 / 7450
Calendarul budist	2485
Calendarul burmez	1303
Calendarul chinezesc	4637 / 4638
Calendarul coptic	1657 / 1658
Calendarul ebraic	5701 / 5702
Calendarul etiopian	1933 / 1934
Calendarul republican francez	CXLIX / CL; 149 / 150
	Calendarul hindus
Vikram Samvat	1996 / 1997
Shaka Samvat	1863 / 1864
Calendarul iranian	1319 / 1320
Calendarul islamic	1359 / 1360
Calendarul japonez	Shōwa 16; (昭和16年)
	Calendarul coreean
Era Dangun	4274
Era Juche	30
Calendarul minguo	ROC 30; 民國30年
Calendarul seleucid	2252 / 2253
Calendarul tailandez	2484

Secole: Secolul al XX-lea - Secolul al XXI-lea - Secolul al XXII-lea

Decenii: Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 - Anii 1940 - Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990

Ani: 1936 1937 1938 1939 1940 - 1941 - 1942 1943 1944 1945 1946

1941 (MCMXLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

EvenimenteModificare

IanuarieModificare

18 ianuarie: În teritoriul Transilvaniei de Nord-Est, ocupat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena, s-a dispus, printr-o ordonanță, ca în toate actele de stare civilă, numele românești să fie scrise cu grafie maghiară.
19 ianuarie: Al doilea război mondial: Trupele britanice atacă ținutul controlat de italieni, Eritreea.
21 ianuarie: Generalul Antonescu, șeful statului român, dă o lovitură de stat pentru a îndepărta de la putere Mișcarea Legionară cu care intrase în conflict.
21 ianuarie: Al doilea război mondial: Forțele australiene și britanice atacă orașul Tobruk din Libia.
22 ianuarie: Al doilea război mondial: Trupele britanice capturează orașul Tobruk de la italieni.

FebruarieModificare

10 februarie: Marea Britanie rupe relațiile diplomatice cu România și extinde asupra ei măsurile de blocadă.
17 februarie: Al doilea război mondial: Părintele polonez Maximilian Kolbe este arestat de către trupele germane pentru scrierile sale anti-naziste și ajutorul dat unor refugiați evrei. Kolbe își va da viața în schimbul altui prizonier la Auschwitz.
18 februarie: Pentru a asigura ordinea tulburată de rebeliunea legionară din ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu a inițiat o serie de decrete, printre care și Decretul din 18 februarie 1941, prin care instituțiile și întreprinderile mai importante din țară au fost militarizate, indiferent dacă erau proprietate de stat sau privată.
21 februarie: C.I.C. Brătianu, președintele Partidului Național Liberal, îi recomandă, printr–o scrisoare, generalului Antonescu să nu angajeze România exclusiv de partea Germaniei.
21 februarie: Ordonanța guvernului maghiar nr. 1440/1941 anula în Transilvania de NE, ocupată de Ungaria horthystă prin Dictatul de la Viena, reforma agrară românească din 1921. Se anulau, în același timp, și toate achizițiile făcute de români în perioada 1918–1940.

MartieModificare

2-5 martie: În urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, conducătorul statului român, generalul Ion Antonescu, organizează un plebiscit cu privire la politica internă. 90% dintre votanți s-au pronunțat pentru politica guvernului Antonescu și împotriva legionarilor.
11 martie: Al doilea război mondial: Franklin Delano Roosevelt, al 32-lea președinte al SUA, promulgă Legea de împrumut și închiriere.
17 martie: În Washington, National Gallery of Art este deschisă oficial de președintele Franklin D. Roosevelt.
17 martie: Ministrul britanic al Muncii, Ernest Bevin, face un apel la femeile britanice să ocupe slujbele vitale.

AprilieModificare

6 aprilie: Al doilea război mondial: Germania invadează Iugoslavia și Grecia.
13 aprilie - Al doilea război mondial: La Moscova, se semnează Tratatul de neutralitate pe timp de zece ani între Japonia și URSS.
13 aprilie: Al doilea război mondial: Trupele Germaniei hitleriste au ocupat Belgradul.
17 aprilie - Al doilea război mondial: Armata iugoslavă capitulează în fața germanilor.
21 aprilie - Al doilea război mondial: Grecia capitulează. Trupele britanice se retrag în Creta.
27 aprilie - Al doilea război mondial: Trupele germane intră în Atena.

MaiModificare

10 mai: Al doilea război mondial: Rudolf Hess se parașutează în Scoția în încercarea de a negocia pacea între Anglia și Germania.
20 mai - Al doilea război mondial: Trupele germane invadează Insula Creta.
21 mai - Al doilea război mondial: La 950 mile de coasta Braziliei, vasul american Robin Moor devine primul vas al Statelor Unite scufundat de un submarin german.
26 mai - Al doilea război mondial: Distrugătorul polonez Piorun schimbă focuri cu cuirasatul german Bismarck și își semnalizează poziția către flota britanică, care va reuși să distrugă cu succes mândria flotei germane.
27 mai - Al doilea război mondial: Cuirasatul german Bismarck este scufundat în Oceanul Atlantic omorând 2.300 de oameni.

IunieModificare

1 iunie: Al doilea război mondial: Creta capitulează în fața Germaniei.
4 iunie - Al doilea război mondial: Trupele naziste execută 24 de profesori polonezi în Lwów.
11 iunie - Al doilea război mondial: Acordurile româno-germane de la München și Berchtesgaden. România se angajează să participe la războiul antibolșevic, alături de Germania.
13 iunie - În noaptea de 12 spre 13 iunie au fost deportați din Basarabia și Bucovina de Nord în Siberia aproape 250.000 de oameni.
14 iunie - Al doilea război mondial: A patra deportare majoră a polonezilor către Siberia: 300.000 dintre aceia ce evitaseră deportările precedente și copii din taberele de vară și orfelinate.
22 iunie - Al doilea război mondial: În noaptea de 21 - 22 iunie, ora 24.00, Armata Română a declanșat operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică.
22 iunie: Germania începe Operațiunea Barbarossa, reprezentând atacul asupra URSS.
22-29 iunie: Al doilea război mondial: Sovieticii măcelăresc prizonierii în celulele lor sau prin marșuri ale morții în ajunul invaziei naziste în URSS. Aproximativ 12.000 persoane (majoritatea polonezi, ucraineni și evrei) vor fi uciși.
24 iunie - Al doilea război mondial: 2.000 prizonieri polonezi sunt evacuați din închisoarea Wilejka de către mai multe sute de colaboratori și de NKVD. Prizonierii sunt împușcați și trași în baionetă de către escortele lor și atacați apoi de către avioanele germane. Aproximativ 547 de prizonieri lipsesc cinci zile mai târziu.
26 iunie - Al doilea război mondial: Finlanda se alătură Germaniei în războiul antisovietic.
26 iunie: NKVD ucide 100 de prizonieri politici într-o strâmtoare în apropiere de Minsk, Belarus.

IulieModificare

5 iulie: Al doilea război mondial: Brigăzile 1 și 4 Mixte din cadrul Armatei Române au ocupat orașul Cernăuți.
5-19 iulie - Război între Peru și Ecuador. Acest conflict nu a avut legătură cu Al Doilea Război Mondial, care se afla în desfășurare la acel moment, ci a fost un război separat, niciunda dintre cele două țări nefiind afiliate sau susținute de taberele implicate în conflagrația mondială. Pacea s-a semnat la 31 iulie.
7 iulie - Al doilea război mondial: Armata Română a ocupat localitatea Lipnic, atingând aliniamentul Nistrului.
9 iulie - Al doilea război mondial: Armata Română încheie operațiunile militare în Nordul Bucovinei, atingând granița existentă între România și URSS în vara anului 1940.
12 iulie - Al doilea război mondial: Prima manifestare oficială a Alianței pentru formarea unei coaliții antifasciste, acordul anglo-sovietic de ajutor reciproc.
21 iulie - Al doilea război mondial: Primul bombardament al aviației germane asupra Moscovei.
30 iulie - Al doilea război mondial: Guvernul polonez aflat în exil și Stalin semnează un acord de ajutor mutual în lupta împotriva lui Hitler, ce include și o amnistie pentru cetățenii polonezi privați de libertate pe teritoriu sovietic și formarea unei armate poloneze sub comanda generalului Wladyslaw Anders, eliberat dintr-o închisoare din Moscova.

AugustModificare

8 august: Al doilea război mondial: Întâlnirea Roosevelt - Churchill din Insulele Newfoundland. A fost adoptată "Charta Atlanticului"
14 august: Al doilea război mondial: Se semnează Carta Atlanticului, un document prin care Anglia și SUA și-au declarat țelurile politice comune. URSS a aderat la principiile cartei în septembrie 1941.
20 august: Al doilea război mondial: Începe asediul german asupra orașului Leningrad.
22 august: Al doilea război mondial: Ion Antonescu a fost ridicat la gradul de mareșal.
28 august: Al doilea război mondial: Peste 600.000 de germani sunt deportați de către Stalin către Siberia și Kazahstan.

SeptembrieModificare

3 septembrie: Al doilea război mondial: Hitleriștii au folosit pentru prima dată gazul Zyklon B (inițial destinat deratizării) pentru uciderea deținuțior din lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau.
6 septembrie: Al doilea război mondial: Naziștii le-au impus evreilor cu vârsta mai mare de 6 ani să poarte câte o insignă galbenă cu Steaua lui David.

OctombrieModificare

8 octombrie - Al doilea război mondial: Masacru în lagărul de exterminare de la Chełmno. 360.000 vor fi gazați.
2 octombrie - Al doilea război mondial: În Operațiunea Taifun, Germania începe ofensiva asupra Moscovei; începutul Bătăliei de la Moscova.

DecembrieModificare

3 decembrie: Al doilea război mondial: Stalin îi spune lui Wladysław Sikorski că anumiți ofițeri polonezi de pe teritoriul URSS lipsesc, probabil pentru că au evadat în Manciuria. Istoricii vor dovedi mai târziu că ofițerii fuseseră asasinați la ordinul liderului sovietic.
6 decembrie: Al doilea război mondial: Marea Britanie declară război României.
7 decembrie: Al doilea război mondial: Atacul masiv al aviației japoneze asupra flotei SUA de la Pearl Harbor, 2.380 americani morți.
8 decembrie: Al doilea război mondial: Canada și Noua Zeelandă declară război României.
8 decembrie: SUA declară război Japoniei.
8 decembrie: Wiktor Alter și Henryk Erlich, politicieni polonezi socialiști cu origini evreiești, sunt arestați și acuzați de spionaj de către URSS. În ciuda protestelor Aliaților, vor fi ulterior executați.
9 decembrie: China declară război Japoniei, Germaniei și Italiei.
11 decembrie: Al doilea război mondial: Germania și Italia declară război Statelor Unite.
12 decembrie: Al doilea război mondial: La insistențele guvernelor german și italian, România declară război Statelor Unite. Între cele două țări nu au loc operații militare directe, momentul marcând ruperea relațiilor diplomatice.

NedatateModificare

aprilie: Rusia și Japonia semnează un pact de neutralitate.

Arte, științe, literatură și filozofieModificare

6 martie: A avut loc, la Opera Română din București, premiera operei Alexandru Lăpușneanu, de Alexandru Zirra, unul dintre pionierii muzicii de operă românești
1 mai: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York
23 decembrie: Premiera, la Opera Română din București, a operei Capra cu trei iezi, de Alexandru Zirra (libret Al. Zirra, după povestea lui Ion Creangă)
Lucian Blaga publică Despre gândirea magică

NașteriModificare

9 ianuarie: Joan Baez (n. Joan Chandos Baez), cântăreață de muzică folk și activistă americană
12 ianuarie: Lazăr Puhalo, arhiepiscop, teolog și editor ortodox din Canada
14 ianuarie: Faye Dunaway, actriță americană
21 ianuarie: Placido Domingo (n. José Plácido Domingo Embil), tenor şi dirijor spaniol
3 februarie: Ștefan Iordache, actor român (d. 2008)
17 februarie: Mihai Ursachi, poet și traducător român (d. 2004)
29 martie: Constanța Buzea, poetă română (d. 2012)
24 mai: Bob Dylan (n. Robert Allen Zimmerman), poet, muzician american
26 mai: Oana Manolescu, politician român de etnie albaneză
2 iunie: Stacy Keach, actor american
4 iunie: Valentin Uritescu, actor român
5 iunie: Martha Argerich, pianistă argentiniană
6 iunie: Ilie Pârvu, filosof român
11 iunie: Margit Ács, scriitoare maghiară, romancieră, nuvelistă, critic de artă
12 iunie: Chick Corea (n. Armando Anthony Corea), pianist de jazz
19 iunie: Irina Petrescu, actriță română (d. 2013)
15 iulie: Attila Ágh, scriitor, politolog și filozof maghiar, unul din cei mai cunoscuți ideologi comuniști
21 iulie: Thorwald Proll, terorist german
6 august: Cezar Ivănescu, scriitor român (d. 2008)
24 august: Miron Ignat, politician român
8 septembrie: Nae Lăzărescu, actor român
13 septembrie: Oscar Arias Sanchez, președinte al statului Costa Rica
23 septembrie: Sofia Vicoveanca, interpretă română de muzică populară
2 octombrie: Zareh Baronian, arhimandrit, dr. teologie, Biserica Armeană București
26 octombrie: Holger Meins, terorist german (d. 1974)
15 noiembrie: Corneliu Ciontu, politician român
4 decembrie: Giovanni Tonucci, arhiepiscop titular de Torcello și nunțiu apostolic
25 decembrie: Ioan Alexandru, poet, publicist și eseist român (d. 2000)

DeceseModificare

IanuarieModificare

1 ianuarie: Vasile C. Buțureanu, 82 ani, geolog și pedagog român (n. 1858)
4 ianuarie: Henri Bergson (n. Henri-Louis Bergson), 81 ani, filosof francez de etnie evreiască, laureat al Premiului Nobel (1927), (n. 1859)
8 ianuarie: Viktor Dankl, 86 ani, feldmareșal austriac (n. 1854)
13 ianuarie: James Joyce (n. James Augustine Aloysius Joyce), 58 ani, scriitor irlandez (n. 1882)

MartieModificare

17 martie: Nicolae Titulescu, 59 ani, diplomat român, ministru, președinte al Ligii Națiunilor (n. 1882)
28 martie: Aglae Pruteanu (n. Aglae Theodoru), 74 ani, actriță română (n. 1866)
28 martie: Virginia Woolf (n. Adeline Virginia Stephen), 59 ani, scriitoare britanică (n. 1882)

AprilieModificare

7 aprilie: Lazăr Edeleanu, 68 ani, chimist român de etnie evreiască (n. 1862)

IunieModificare

4 iunie: Wilhelm al II-lea (n. Friedrich Wilhelm Albert Victor von Preußen), 82 ani, împărat al Germaniei, rege al Prusiei (n. 1859)

AugustModificare

7 august: Rabindranath Tagore (n. Rabindranâth Thâkur), 80 ani, autor indian, laureat al Premiului Nobel (1913), (n. 1861)
16 august: Francis Turville-Petre (n. Francis Adrian Joseph Turville-Petre), 40 ani, arheolog britanic (n. 1901)

OctombrieModificare

29 octombrie: Aleksandr Afinoghenov, 37 ani, dramaturg rus (n. 1904)

Premii NobelModificare

Fizică: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
Chimie: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
Medicină: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
Literatură: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
Pace: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii

Suverani, conducătoriModificare

EuropaModificare

Anglia: George al VI-lea (rege din dinastia Windsor, 1936-1952)
Belgia: Leopold al III-lea (rege din dinastia de Saxa-Coburg, 1934-1944, 1950-1951)
Bulgaria: Boris al III-lea (țar din dinastia de Saxa-Coburg-Gotha, 1918-1943)
Cehoslovacia: Edvard Benes (președinte, 1935-1938, 1940-1948)
Danemarca: Christian al X-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1912-1947)
Elveția: Ernst Wetter (președinte, 1941)
Finlanda: Risto Heikki Ryti (președinte, 1940-1944)
Franța: Henri Philippe Petain (șef al statului, 1940-1944)
Germania: Adolf Hitler (fuhrer, 1934-1945)
Grecia: George al II-lea (rege din dinastia Glucksburg, 1922-1923, 1935-1947)
Irlanda: Douglas Hyde (președinte, 1938-1945)
Italia: Victor Emmanuel al III-lea (rege din dinastia de Savoia, 1900-1946)
Iugoslavia: Petru al II-lea (rege din dinastia Karagheorghevic, 1934-1945)
Liechtenstein: Franz Josef al II-lea (principe, 1938-1989)
Luxemburg: Charlotte (mare ducesă din dinastia de Nassau, 1919-1964)
Monaco: Louis al II-lea (principe, 1922-1949)
Norvegia: Haakon al VII-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1905-1957)
Olanda: Wilhelmina (regină din dinastia de Orania-Nassau, 1890-1948)
Polonia: Wladislaw Raczkiewicz (președinte, 1939-1945)
Portugalia: Antonio Oscar de Fragoso Carmona (președinte, 1928-1951)
România: Mihai I (rege din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, 1927-1930, 1940-1947)
Spania: Francisco Franco Bahamonde (președinte, 1936-1975)
Statul papal: Pius al XII-lea (papă, 1939-1958)
Suedia: Gustav al V-lea (rege din dinastia Bernadotte, 1907-1950)
Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
Ungaria: Miklos Horthy (regent, 1920-1944)
Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922)

AfricaModificare

Africa de sud: Patrick Duncan (guvernator general, 1937-1943)
Așanti: Prempeh al II-lea (așanteșene, 1931-1970)
Barotse: Yeta al III-lea (sau Litia) (litunga, 1916-1945)
Benin: Akenzua al II-lea (obba, 1933-1978)
Buganda: Mutesa al II-lea (Edward William Frederick David Walugembe Mutehi Luwangula) (kabaka, 1939-1953, 1955-1966)
Bunyoro: Winyi al IV-lea (Tito Gafabusa) (mukama din dinastia Bito, 1924-1967)
Burundi: Mwambutsa al IV-lea Baciricenge (mwami din a patra dinastie, 1915-1966)
Egipt: Faruk (rege, 1936-1952)
Ethiopia: Ras Tafari Kadamawi (Haile Selassie I) (împărat, 1930-1974)
Kanem-Bornu: Umar Sanda Kiyarimi (șeic din dinastia Kanembu, 1937-1969)
Lesotho: Moshoeshoe al II-lea (Constantine Bereng Seeiso) (rege, 1940-1990, 1995-1996)
Liberia: Edwin J. Barclay (președinte, 1930-1943)
Maroc: Sidi Mohammed ibn Youssef (Mohammed al V-lea) (sultan din dinastia Alaouită, 1927-1961)
Oyo: Laeigbolu I (rege, 1911-1944)
Rwanda: Mutara al III-lea Rudahigwa (Charles) (rege, 1931-1959)
Swaziland: Sobhuza al II-lea (Mona) (rege din clanul Ngwane, 1899-1982)
Tunisia: Ahmad al II-lea ibn Ali (bey din dinastia Husseinizilor, 1929-1942)
Zanzibar: Halifa ibn Harrub (sultan din dinastia Bu Said, 1911-1960)

Asia (Orientul Apropiat)Modificare

Afghanistan: Muhammad Zahir Șah (rege din dinastia Barakzay, 1933-1973)
Arabia Saudită: Abd al-Aziz al II-lea ibn Abd ar-Rahman ibn Saud (emir, 1902-1953; sultan, din 1917; rege, din 1932)
Bahrain: Hamad ibn Isa (I) (emir din dinastia al-Khalifah, 1923-1942)
Iordania: Abd Allah (emir, 1921-1951; rege, din 1946)
Irak: Faisal al II-lea (rege din dinastia Hașemită, 1939-1958)
Iran: Mohammad Reza Khan (șah din dinastia Pahlavi, 1925-1941) și Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (șah din dinastia Pahlavi, 1941-1979; șahinșah, din 1967)
Kuwait: Ahmad ibn Jabir (II) (emir din dinastia as-Sabbah, 1921-1950)
Liban: Emile Edde (președinte, 1936-1941) și Alfred Naccache (președinte, 1941-1943)
Oman: Said ibn Taimur (emir din dinastia Bu Said, 1932-1970)
Qatar: Abdullah ibn Kasim (emir din dinastia at-Thani, 1913-1949)
Siria: Khaled al-Azm (președinte, 1941) și Taj ad-Din al-Hassani (președinte, 1941-1943)
Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
Yemen, statul Sanaa: al-Mutauakkil ala-l-lah Yahya ibn Muhammad (imam, 1904-1948; rege, din 1918)

Asia (Orientul Îndepărat)Modificare

Bhutan: Jigme Wang-chuk (rege din dinastia Wang-Chuk, 1926-1952)
Brunei: Ahmad Taj ad-Din (sultan, 1924-1950)
Cambodgea: Preah Bat Samdech Preah Sisovath Monivong Krom Zuong (rege, 1927-1941) și Preah Bat Samdech Preah Norodom Sihanuk Varman Reach Harivong Uphato Sucheat Visothipong Akamohaborasrat Nikarodom Thammik Mohareachea-thireach Baromaneat Baromabopit Preah Chau Krung Kampuchea Thippadey (rege, 1941-1955)
China: Liu Sen (președinte, 1932-1943) și Wang Jingwei (președinte, 1940-1944)
Filipine: Manuel Luis Quezon (președinte, 1935-1944)
India: Victor Alexander John Hope (vicerege, 1936-1938, 1938-1943)
Japonia: Hirohito (împărat, 1926-1989)
Laos, statul Champassak: Chao Nguy (Tiao Ratsadanay) (rege, 1900-1946; guvernator, din 1907)
Laosul superior: Som Dak Phra Chao Sisavang Vong (rege, 1904-1945; ulterior, rege în Laos, 1945-1959)
Maldive: Nur ad-Din Hassan Iskandar (sultan, 1935-1945)
Mataram (Jogjakarta): Abd ar-Rahman Amangkubowono al IX-lea (Hamanku Buwono, Senepati Injatigo Abd ar-Rahman Saiydi Pandogorno Halifa) (sultan, 1940-1949)
Mataram (Surakarta): Pakubowono al XI-lea (Senapati Ingaloyo Abd ar-Rahman Saiyid ad-Din Panolugono) (sultan, 1939-1945)
Mongolia: Goncighiin Bumatende (președinte, 1940-1953)
Nepal, statul Gurkha: Tribhuvana Bir Bikram Jang Bahadur Șah Bahadur Șamșir Jang Deva (rege, 1911-1950, 1951-1955)
Thailanda, statul Ayutthaya: Pra Paramindra Maha Ananda Mahidol (Rama al VIII-lea (rege din dinastia Chakri, 1935-1946)
Tibet: Ngag-dbang bLo-bzang bsTan-dsin rgya-mtsho (dPa-bo Dongrub) (dalai lama, din 1939)
Tibet: Panchen bLo-bzang P'rin-las lHun-grub Ch'os-kyi rgyal-mtshan (Choskyi Gyaltsen) (panchen lama, din 1940)
Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922)
Vietnam, statul Annam: Bao Dai (Nguyen Vinh-Thuy) (împărat din dinastia Nguyen, 1926-1945; ulterior, șef al statului în Vietnamul de sud, 1949-1955)

AmericaModificare

Argentina: Ramon S. Castillo (președinte, 1940-1943)
Bolivia: Enrique Penaranda del Castillo (președinte, 1940-1943, 1943)
Brazilia: Getulio Dornelles Vargas (președinte, 1930-1945; dictator, din 1937)
Canada: Alexander A. F. Cambridge (guvernator general, 1940-1946)
Chile: Pedro Aguirre Cerda (președinte, 1938-1941) și Jeronimo Mendez Arancibia (președinte, 1941-1942)
Columbia: Eduard Santos Montejo (președinte, 1938-1942)
Costa Rica: Rafael Angel Calderon Guardia (președinte, 1940-1944)
Cuba: Fulgencio E. Batista y Zaldivar (dictator, 1940-1944, 1952-1954, 1954-1958)
Republica Dominicană: Manuel de Jesus Troncoso de la Concha (președinte, 1940-1942)
Ecuador: Carlos Alberto Arroyo del Rio (președinte, 1940-1944)
El Salvador: Maximiliano Hernandez Martinez (președinte, 1931-1934, 1935-1944)
Guatemala: Jorge Ubico Castaneda (președinte, 1931-1944)
Haiti: Stenio Joseph Vincent (președinte, 1930-1941) și Elie Lescot (președinte, 1941-1946)
Honduras: Tiburcio Carias Andino (președinte, 1933-1948)
Mexic: Manuel Avila Camacho (președinte, 1940-1946)
Nicaragua: Anastasio Somoza Garcia (președinte, 1937-1946, 1950-1956)
Panama: Arnulfo Arias Madrid (președinte, 1940-1941, 1949-1951, 1968), Ernesto Jaen Guardia (președinte, 1941) și Ricardo Adolfo de la Guardia (președinte, 1941-1945)
Paraguay: Higinio Morinigo (președinte, 1940-1948)
Peru: Manuel Prado y Ugarteche (președinte, 1939-1945, 1956-1962)
Statele Unite ale Americii: Franklin Delano Roosevelt (președinte, 1933-1945)
Uruguay: Alfredo Baldomir (președinte, 1938-1943; dictator, din 1942)
Venezuela: Eleazar Lopez Contreras (președinte, 1935-1941) și Isaias Medina Angarita (președinte, 1941-1945)

OceaniaModificare

Australia: Alexander Gore Arkwright Hore-Ruthven (guvernator general, 1936-1945)
Noua Zeelandă: George Vere Arundell Monckton-Arundell (guvernator general, 1935-1941), Michael Myers (administrator, 1930, 1935, 1941, 1946) și Cyrill Louis Norton Newall (guvernator general, 1941-1946)
Tonga: Salote Tupou a III-a (regină, 1918-1965)