1941

1941
MCMXLI

◄ · Secolul 19 ◄ Secolul 20 ► Secolul 21  · ►
◄ · Anii 1920 · Anii 1930 ◄ Anii 1940 ► Anii 1950 · Anii 1960 · ►
◄◄ · ◄ · 1936 · 1937 · 1938 · 1939 · 1940 ◄ 1941 ► 1942 · 1943 · 1944 · 1945 · 1946 · ► · ►►

1941 (MCMXLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.

Evenimente

România în 1941

Ianuarie

• 18 ianuarie: În teritoriul Transilvaniei de Nord-Est, ocupat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena, s-a dispus, printr-o ordonanță, ca în toate actele de stare civilă, numele românești să fie scrise cu grafie maghiară.
• 19 ianuarie: Al doilea război mondial: Trupele britanice atacă ținutul controlat de italieni, Eritreea.
• 21-23 ianuarie: Are loc Rebeliunea legionară. Generalul Ion Antonescu, șeful statului român, dă o lovitură de stat pentru a îndepărta de la putere Mișcarea Legionară cu care intrase în conflict, aceasta însemnând sfârșitul Statului Național-Legionar, declarat pe 14 septembrie 1940.
• 21 ianuarie: Al doilea război mondial: Forțele australiene și britanice atacă orașul Tobruk din Libia.
• 22 ianuarie: Al doilea război mondial: Trupele britanice capturează orașul Tobruk de la italieni.

Februarie

• 10 februarie: Marea Britanie rupe relațiile diplomatice cu România și extinde asupra ei măsurile de blocadă.
• 17 februarie: Al doilea război mondial: Părintele polonez, Maximilian Kolbe, este arestat de către trupele germane pentru scrierile sale anti-naziste și ajutorul dat unor refugiați evrei. Kolbe își va da viața în schimbul altui prizonier la Auschwitz.
• 18 februarie: Pentru a asigura ordinea tulburată de rebeliunea legionară din ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu a inițiat o serie de decrete, printre care și Decretul din 18 februarie 1941, prin care instituțiile și întreprinderile mai importante din țară au fost militarizate, indiferent dacă erau proprietate de stat sau privată.
• 21 februarie: C.I.C. Brătianu, președintele Partidului Național Liberal, îi recomandă, printr-o scrisoare, generalului Antonescu să nu angajeze România exclusiv de partea Germaniei.
• 21 februarie: Ordonanța guvernului maghiar nr. 1440/1941, anulează în Transilvania de N-E, ocupată de Ungaria horthystă prin Dictatul de la Viena, reforma agrară românească din 1921. Se anulau, în același timp, și toate achizițiile făcute de români în perioada 1918-1940.

Martie

• 2-5 martie: În urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, conducătorul statului român, generalul Ion Antonescu, organizează primul plebiscit cu privire la politica internă. 90% dintre votanți s-au pronunțat pentru politica guvernului Antonescu și împotriva legionarilor.
• 11 martie: Al doilea război mondial: Franklin Delano Roosevelt, al 32-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, promulgă Legea de împrumut și închiriere.
• 17 martie: În Washington, National Gallery of Art este deschisă oficial de președintele Franklin D. Roosevelt.

Cuirasatul german, Bismarck, este distrus de navele britanice.

• 17 martie: Ministrul britanic al Muncii, Ernest Bevin, face un apel la femeile britanice să ocupe slujbele vitale.

Aprilie

• 6 aprilie: Al doilea război mondial: Germania invadează Iugoslavia și Grecia.
• 13 aprilie: Al doilea război mondial: La Moscova, se semnează Tratatul de neutralitate pe timp de zece ani între Japonia și URSS.
• 13 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Trupele Germaniei hitleriste au ocupat Belgradul.
• 17 aprilie: Al doilea război mondial: Armata iugoslavă capitulează în fața germanilor.
• 21 aprilie: Al doilea război mondial: Grecia capitulează. Trupele britanice se retrag în Creta.
• 27 aprilie: Al doilea război mondial: Trupele germane intră în orașul Atena.

Mai

• 10 mai: Al doilea război mondial: Rudolf Hess se parașutează în Scoția în încercarea de a negocia pacea între Marea Britanie și Germania.
• 20 mai: Al doilea război mondial: Trupele germane invadează Insula Creta.
• 21 mai: Al doilea război mondial: La 950 mile de coasta Braziliei, vasul american, Robin Moor, devine primul vas al Statelor Unite scufundat de un submarin german.
• 26 mai: Al doilea război mondial: Distrugătorul polonez, Piorun, schimbă focuri cu cuirasatul german, Bismarck, și își semnalizează poziția către flota britanică, care va reuși să distrugă cu succes mândria flotei germane.
• 27 mai: Al doilea război mondial: Cuirasatul german, Bismarck, este scufundat în Oceanul Atlantic, omorând 2.300 de oameni.

Germania începe Operațiunea Barbarossa - atacul asupra Uniunii Sovietice.

Iunie

• 1 iunie: Al doilea război mondial: Creta capitulează în fața Germaniei.
• 4 iunie: Al doilea război mondial: Trupele naziste execută 24 de profesori polonezi în Lwów.
• 11 iunie: Al doilea război mondial: Acordurile româno-germane de la München și Berchtesgaden. România se hotărește să participe la războiul antibolșevic, alături de Germania.
• 13 iunie: În noaptea de 12 spre 13 iunie au fost deportați din Basarabia și Bucovina de Nord în Siberia aproape 250.000 de oameni.
• 14 iunie: Al doilea război mondial: A patra deportare majoră a polonezilor către Siberia: 300.000 dintre aceia ce evitaseră deportările precedente și copii din taberele de vară și orfelinate.
• 22 iunie: Al doilea război mondial: În noaptea de 21 - 22 iunie, la ora 24:00, Armata Română a declanșat operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică.
• 22 iunie: Germania începe Operațiunea Barbarossa, reprezentând atacul asupra Uniunii Sovietice.
• 22-29 iunie: Al doilea război mondial: Sovieticii măcelăresc prizonierii în celulele lor sau prin marșuri ale morții în ajunul invaziei naziste în URSS. Aproximativ 12.000 de persoane (majoritatea polonezi, ucraineni și evrei) vor fi uciși.
• 24 iunie: Al doilea război mondial: 2.000 de prizonieri polonezi sunt evacuați din închisoarea Wilejka de către mai multe sute de colaboratori și de NKVD. Prizonierii sunt împușcați și trași în baionetă de către escortele lor și atacați apoi de către avioanele germane. Aproximativ 547 de prizonieri lipsesc cinci zile mai târziu.
• 26 iunie: Al doilea război mondial: Finlanda se alătură Germaniei în războiul antisovietic.
• 26 iunie: NKVD ucide 100 de prizonieri politici într-o strâmtoare în apropiere de Minsk, Belarus.

Iulie

• 5 iulie: Al doilea război mondial: Brigăzile 1 și 4 Mixte din cadrul Armatei Române au ocupat orașul Cernăuți.
• 5-19 iulie: Război între Peru și Ecuador. Acest conflict nu a avut legătură cu Al Doilea Război Mondial, care se afla în desfășurare la acel moment, ci a fost un război separat, niciunda dintre cele două țări nefiind afiliate sau susținute de taberele implicate în conflagrația mondială. Pacea s-a semnat la 31 iulie.
• 7 iulie: Al doilea război mondial: Armata Română a ocupat localitatea Lipnic, atingând aliniamentul Nistrului.
• 9 iulie: Al doilea război mondial: Armata Română încheie operațiunile militare în Nordul Bucovinei, atingând granița existentă între România și URSS în vara anului 1940.
• 12 iulie: Al doilea război mondial: Prima manifestare oficială a Alianței pentru formarea unei coaliții antifasciste, acordul anglo-sovietic de ajutor reciproc.
• 21 iulie: Al doilea război mondial: Primul bombardament al aviației germane asupra orașului Moscova.
• 30 iulie: Al doilea război mondial: Guvernul polonez, aflat în exil, și Stalin semnează un acord de ajutor mutual în lupta împotriva lui Hitler, ce include și o amnistie pentru cetățenii polonezi privați de libertate pe teritoriu sovietic și formarea unei armate poloneze sub comanda generalului Wladyslaw Anders, eliberat dintr-o închisoare din Moscova.

Atacul de la Pearl Harbor.

Președintele american, Franklin Roosevelt, semnează declarația de război împotriva Japoniei.

August

• 8 august: Al doilea război mondial: Întâlnirea Roosevelt - Churchill din Insulele Newfoundland. A fost adoptată "Charta Atlanticului".
• 14 august: Al doilea război mondial: Se semnează Carta Atlanticului, un document prin care Marea Britanie și Statele Unite și-au declarat țelurile politice comune. URSS a aderat la principiile cartei în septembrie 1941.
• 20 august: Al doilea război mondial: Începe asediul german asupra orașului Leningrad.
• 22 august: Al doilea război mondial: Ion Antonescu a fost ridicat la gradul de mareșal.
• 28 august: Al doilea război mondial: Peste 600.000 de germani sunt deportați de către Stalin către Siberia și Kazahstan.

Septembrie

• 3 septembrie: Al doilea război mondial: Hitleriștii au folosit pentru prima dată gazul Zyklon B (inițial destinat deratizării) pentru uciderea deținuțior din lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau.
• 6 septembrie: Al doilea război mondial: Naziștii le-au impus evreilor cu vârsta mai mare de 6 ani să poarte câte o insignă galbenă cu Steaua lui David.

Octombrie

• 8 octombrie: Al doilea război mondial: Masacru în lagărul de exterminare de la Chełmno. 360.000 de oameni vor fi gazați.
• 2 octombrie: Al doilea război mondial: În Operațiunea Taifun, Germania începe ofensiva asupra orașului Moscova; începutul Bătăliei de la Moscova.

Noiembrie

• 9-16 noiembrie: În România are loc al 2-lea plebiscit pentru aprobarea politicii guvernului Ion Antonescu.

Decembrie

• 3 decembrie: Al doilea război mondial: Stalin îi spune lui Wladysław Sikorski că anumiți ofițeri polonezi de pe teritoriul URSS lipsesc, probabil pentru că au evadat în Manciuria. Istoricii vor dovedi mai târziu că ofițerii fuseseră asasinați la ordinul liderului sovietic.
• 6 decembrie: Al doilea război mondial: Marea Britanie declară război României.
• 7 decembrie: Al doilea război mondial: Atacul masiv al aviației japoneze asupra flotei SUA de la Pearl Harbor. Au decedat 2.380 de americani.
• 8 decembrie: Al doilea război mondial: Canada și Noua Zeelandă declară război României.
• 8 decembrie: Al doilea război mondial: SUA declară război Japoniei.
• 8 decembrie: Wiktor Alter și Henryk Erlich, politicieni polonezi socialiști cu origini evreiești, sunt arestați și acuzați de spionaj de către URSS. În ciuda protestelor Aliaților, vor fi ulterior executați.
• 9 decembrie: Al doilea război mondial: China declară război Japoniei, Germaniei și Italiei.
• 11 decembrie: Al doilea război mondial: Germania și Italia declară război Statelor Unite.
• 12 decembrie: Al doilea război mondial: La insistențele guvernelor german și italian, România declară război Statelor Unite. Între cele două țări nu au loc operații militare directe, momentul marcând ruperea relațiilor diplomatice.

Nedatate

• aprilie: Rusia și Japonia semnează un pact de neutralitate.
• 1941-1943: A fost construit Pentagonul, clădire cu cinci laturi situată în Arlington, Virginia, Statele Unite, sediul central al Departamentului Apărării al Statelor Unite, proiectată de George Edwin Bergstrom, care acoperă 14 ha.

Arte, științe, literatură și filozofie

• 6 martie: A avut loc, la Opera Română din București, premiera operei Alexandru Lăpușneanu, de Alexandru Zirra, unul dintre pionierii muzicii de operă românești.
• 1 mai: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York.
• 23 decembrie: Premiera, la Opera Română din București, a operei Capra cu trei iezi, de Alexandru Zirra (libret Al. Zirra, după povestea lui Ion Creangă).
• Lucian Blaga publică Despre gândirea magică.

Nașteri

• 9 ianuarie: Joan Baez (n. Joan Chandos Baez), cântăreață de muzică folk și activistă americană
• 12 ianuarie: Lazăr Puhalo, arhiepiscop, teolog și editor ortodox din Canada
• 14 ianuarie: Faye Dunaway, actriță americană de film
• 21 ianuarie: Placido Domingo (n. José Plácido Domingo Embil), tenor și dirijor spaniol
• 21 ianuarie: Neil Diamond, cântăreț american
• 3 februarie: Ștefan Iordache, actor român de film, teatru și TV (d. 2008)
• 17 februarie: Mihai Ursachi, poet și traducător român (d. 2004)
• 29 martie: Constanța Buzea, poetă română (d. 2012)
• 6 aprilie: Gheorghe Zamfir, muzician român, cântăreț la nai și compozitor, doctor în muzică
• 24 mai: Bob Dylan (n. Robert Allen Zimmerman), poet, muzician american
• 26 mai: Oana Manolescu, politician român de etnie albaneză (d. 2019)
• 2 iunie: Stacy Keach (Walter Stacy Keach Jr.), actor american de film

• 

  Joan Baez, cântăreață americană de muzică folk

• 

  Placido Domingo, tenor spaniol

• 

  Irina Petrescu, actriță română

• 4 iunie: Valentin Uritescu, actor român de film, teatru și TV
• 5 iunie: Martha Argerich, pianistă argentiniană
• 6 iunie: Ilie Pârvu, filosof român
• 11 iunie: Margit Ács, scriitoare maghiară, romancieră, nuvelistă, critic de artă
• 12 iunie: Chick Corea (n. Armando Anthony Corea), pianist de jazz
• 19 iunie: Irina Petrescu, actriță română de film, radio, teatru și TV (d. 2013)
• 27 iunie: Krzysztof Kieślowski, 54 de ani, regizor polonez de film (d. 1996)
• 15 iulie: Attila Ágh, scriitor, politolog și filozof maghiar, unul din cei mai cunoscuți ideologi comuniști
• 21 iulie: Thorwald Proll, terorist german
• 6 august: Cezar Ivănescu, scriitor român (d. 2008)
• 21 august: Ilinca Tomoroveanu, actriță română de teatru și film (d. 2019)
• 24 august: Miron Ignat, politician român
• 8 septembrie: Nae Lăzărescu, actor român de film (d. 2013)
• 13 septembrie: Oscar Arias Sanchez (Óscar Rafael de Jesús Arias Sánchez), președinte al statului Costa Rica (1986-1990 și 2006-prezent)
• 23 septembrie: Sofia Vicoveanca, interpretă română de muzică populară
• 2 octombrie: Zareh Baronian, arhimandrit, doctor în teologie, Biserica Armeană București
• 13 octombrie: Paul Simon (Paul Frederic Simon), compozitor și cantautor american
• 26 octombrie: Holger Meins, terorist german (d. 1974)
• 15 noiembrie: Corneliu Ciontu, politician român
• 4 decembrie: Giovanni Tonucci, arhiepiscop titular de Torcello și nunțiu apostolic
• 25 decembrie: Ioan Alexandru, poet, publicist și eseist român (d. 2000)

Decese

• 1 ianuarie: Vasile C. Buțureanu, 82 ani, geolog și pedagog român (n. 1858)
• 4 ianuarie: Henri Bergson (n. Henri-Louis Bergson), 81 ani, filosof francez de etnie evreiască, laureat al Premiului Nobel (n. 1859)
• 8 ianuarie: Viktor Dankl, 86 ani, feldmareșal austriac (n. 1854)
• 13 ianuarie: James Joyce (n. James Augustine Aloysius Joyce), 58 ani, scriitor irlandez (n. 1882)
• 17 martie: Nicolae Titulescu, 59 ani, diplomat român, ministru, președinte al Ligii Națiunilor (n. 1882)
• 28 martie: Aglae Pruteanu (n. Aglae Theodoru), 74 ani, actriță română de teatru (n. 1866)
• 28 martie: Virginia Woolf (n. Adeline Virginia Stephen), 59 ani, scriitoare britanică (n. 1882)
• 7 aprilie: Lazăr Edeleanu, 68 ani, chimist român de etnie evreiască (n. 1862)
• 4 iunie: Wilhelm al II-lea, 82 ani, împărat al Germaniei, rege al Prusiei (n. 1859)
• 7 august: Rabindranath Tagore (n. Rabindranâth Thâkur), 80 ani, autor indian, laureat al Premiului Nobel (n. 1861)
• 16 august: Francis Turville-Petre, 40 ani, arheolog britanic (n. 1901)
• 29 octombrie: Aleksandr Afinoghenov, 37 ani, dramaturg rus (n. 1904)

Premii Nobel

• Fizică: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Chimie: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Medicină: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Literatură: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
• Pace: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii

Suverani, conducători

Europa

• Regatul Unit: George al VI-lea (rege din dinastia Windsor, 1936-1952)
• Belgia: Leopold al III-lea (rege din dinastia de Saxa-Coburg, 1934-1944, 1950-1951)
• Bulgaria: Boris al III-lea (țar din dinastia de Saxa-Coburg-Gotha, 1918-1943)
• Cehoslovacia: Edvard Benes (președinte, 1935-1938, 1940-1948)
• Danemarca: Christian al X-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1912-1947)
• Elveția: Ernst Wetter (președinte, 1941)
• Finlanda: Risto Heikki Ryti (președinte, 1940-1944)
• Franța: Henri Philippe Petain (șef al statului, 1940-1944)
• Germania: Adolf Hitler (führer, 1934-1945)
• Grecia: George al II-lea (rege din dinastia Glucksburg, 1922-1923, 1935-1947)
• Irlanda: Douglas Hyde (președinte, 1938-1945)
• Italia: Victor Emmanuel al III-lea (rege din dinastia de Savoia, 1900-1946)
• Iugoslavia: Petru al II-lea (rege din dinastia Karagheorghevic, 1934-1945)
• Liechtenstein: Franz Josef al II-lea (principe, 1938-1989)
• Luxemburg: Charlotte (mare ducesă din dinastia de Nassau, 1919-1964)
• Monaco: Louis al II-lea (principe, 1922-1949)
• Norvegia: Haakon al VII-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1905-1957)
• Olanda: Wilhelmina (regină din dinastia de Orania-Nassau, 1890-1948)
• Polonia: Wladislaw Raczkiewicz (președinte, 1939-1945)
• Portugalia: Antonio Oscar de Fragoso Carmona (președinte, 1928-1951)
• România: Mihai I (rege din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, 1927-1930, 1940-1947)
• Spania: Francisco Franco Bahamonde (președinte, 1936-1975)
• Statul papal: Pius al XII-lea (papă, 1939-1958)
• Suedia: Gustav al V-lea (rege din dinastia Bernadotte, 1907-1950)
• Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
• Ungaria: Miklos Horthy (regent, 1920-1944)
• Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922)

Africa

• Africa de sud: Patrick Duncan (guvernator general, 1937-1943)
• Așanti: Prempeh al II-lea (așanteșene, 1931-1970)
• Barotse: Yeta al III-lea (sau Litia) (litunga, 1916-1945)
• Benin: Akenzua al II-lea (obba, 1933-1978)
• Buganda: Mutesa al II-lea (Edward William Frederick David Walugembe Mutehi Luwangula) (kabaka, 1939-1953, 1955-1966)
• Bunyoro: Winyi al IV-lea (Tito Gafabusa) (mukama din dinastia Bito, 1924-1967)
• Burundi: Mwambutsa al IV-lea Baciricenge (mwami din a patra dinastie, 1915-1966)
• Egipt: Faruk (rege, 1936-1952)
• Ethiopia: Ras Tafari Kadamawi (Haile Selassie I) (împărat, 1930-1974)
• Kanem-Bornu: Umar Sanda Kiyarimi (șeic din dinastia Kanembu, 1937-1969)
• Lesotho: Moshoeshoe al II-lea (Constantine Bereng Seeiso) (rege, 1940-1990, 1995-1996)
• Liberia: Edwin J. Barclay (președinte, 1930-1943)
• Maroc: Sidi Mohammed ibn Youssef (Mohammed al V-lea) (sultan din dinastia Alaouită, 1927-1961)
• Oyo: Laeigbolu I (rege, 1911-1944)
• Rwanda: Mutara al III-lea Rudahigwa (Charles) (rege, 1931-1959)
• Swaziland: Sobhuza al II-lea (Mona) (rege din clanul Ngwane, 1899-1982)
• Tunisia: Ahmad al II-lea ibn Ali (bey din dinastia Husseinizilor, 1929-1942)
• Zanzibar: Halifa ibn Harrub (sultan din dinastia Bu Said, 1911-1960)

Asia (Orientul Apropiat)

• Afghanistan: Muhammad Zahir Șah (rege din dinastia Barakzay, 1933-1973)
• Arabia Saudită: Abd al-Aziz al II-lea ibn Abd ar-Rahman ibn Saud (emir, 1902-1953; sultan, din 1917; rege, din 1932)
• Bahrain: Hamad ibn Isa (I) (emir din dinastia al-Khalifah, 1923-1942)
• Iordania: Abd Allah (emir, 1921-1951; rege, din 1946)
• Irak: Faisal al II-lea (rege din dinastia Hașemită, 1939-1958)
• Iran: Mohammad Reza Khan (șah din dinastia Pahlavi, 1925-1941) și Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (șah din dinastia Pahlavi, 1941-1979; șahinșah, din 1967)
• Kuwait: Ahmad ibn Jabir (II) (emir din dinastia as-Sabbah, 1921-1950)
• Liban: Emile Edde (președinte, 1936-1941) și Alfred Naccache (președinte, 1941-1943)
• Oman: Said ibn Taimur (emir din dinastia Bu Said, 1932-1970)
• Qatar: Abdullah ibn Kasim (emir din dinastia at-Thani, 1913-1949)
• Siria: Khaled al-Azm (președinte, 1941) și Taj ad-Din al-Hassani (președinte, 1941-1943)
• Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
• Yemen, statul Sanaa: al-Mutauakkil ala-l-lah Yahya ibn Muhammad (imam, 1904-1948; rege, din 1918)

Asia (Orientul Îndepărtat)

• Bhutan: Jigme Wang-chuk (rege din dinastia Wang-Chuk, 1926-1952)
• Brunei: Ahmad Taj ad-Din (sultan, 1924-1950)
• Cambodgea: Preah Bat Samdech Preah Sisovath Monivong Krom Zuong (rege, 1927-1941) și Preah Bat Samdech Preah Norodom Sihanuk Varman Reach Harivong Uphato Sucheat Visothipong Akamohaborasrat Nikarodom Thammik Mohareachea-thireach Baromaneat Baromabopit Preah Chau Krung Kampuchea Thippadey (rege, 1941-1955)
• China: Liu Sen (președinte, 1932-1943) și Wang Jingwei (președinte, 1940-1944)
• Filipine: Manuel Luis Quezon (președinte, 1935-1944)
• India: Victor Alexander John Hope (vicerege, 1936-1938, 1938-1943)
• Japonia: Hirohito (împărat, 1926-1989)
• Laos, statul Champassak: Chao Nguy (Tiao Ratsadanay) (rege, 1900-1946; guvernator, din 1907)
• Laosul superior: Som Dak Phra Chao Sisavang Vong (rege, 1904-1945; ulterior, rege în Laos, 1945-1959)
• Maldive: Nur ad-Din Hassan Iskandar (sultan, 1935-1945)
• Mataram (Jogjakarta): Abd ar-Rahman Amangkubowono al IX-lea (Hamanku Buwono, Senepati Injatigo Abd ar-Rahman Saiydi Pandogorno Halifa) (sultan, 1940-1949)
• Mataram (Surakarta): Pakubowono al XI-lea (Senapati Ingaloyo Abd ar-Rahman Saiyid ad-Din Panolugono) (sultan, 1939-1945)
• Mongolia: Goncighiin Bumatende (președinte, 1940-1953)
• Nepal, statul Gurkha: Tribhuvana Bir Bikram Jang Bahadur Șah Bahadur Șamșir Jang Deva (rege, 1911-1950, 1951-1955)
• Thailanda, statul Ayutthaya: Pra Paramindra Maha Ananda Mahidol (Rama al VIII-lea (rege din dinastia Chakri, 1935-1946)
• Tibet: Ngag-dbang bLo-bzang bsTan-dsin rgya-mtsho (dPa-bo Dongrub) (dalai lama, din 1939)
• Tibet: Panchen bLo-bzang P'rin-las lHun-grub Ch'os-kyi rgyal-mtshan (Choskyi Gyaltsen) (panchen lama, din 1940)
• Uniunea Sovietică: Mihail Ivanovici Kalinin (președinte, 1922-1946; anterior, președinte al Rusiei, 1919-1922)
• Vietnam, statul Annam: Bao Dai (Nguyen Vinh-Thuy) (împărat din dinastia Nguyen, 1926-1945; ulterior, șef al statului în Vietnamul de sud, 1949-1955)

America

• Argentina: Ramon S. Castillo (președinte, 1940-1943)
• Bolivia: Enrique Penaranda del Castillo (președinte, 1940-1943, 1943)
• Brazilia: Getulio Dornelles Vargas (președinte, 1930-1945; dictator, din 1937)
• Canada: Alexander A. F. Cambridge (guvernator general, 1940-1946)
• Chile: Pedro Aguirre Cerda (președinte, 1938-1941) și Jeronimo Mendez Arancibia (președinte, 1941-1942)
• Columbia: Eduard Santos Montejo (președinte, 1938-1942)
• Costa Rica: Rafael Angel Calderon Guardia (președinte, 1940-1944)
• Cuba: Fulgencio E. Batista y Zaldivar (dictator, 1940-1944, 1952-1954, 1954-1958)
• Republica Dominicană: Manuel de Jesus Troncoso de la Concha (președinte, 1940-1942)
• Ecuador: Carlos Alberto Arroyo del Rio (președinte, 1940-1944)
• El Salvador: Maximiliano Hernandez Martinez (președinte, 1931-1934, 1935-1944)
• Guatemala: Jorge Ubico Castaneda (președinte, 1931-1944)
• Haiti: Stenio Joseph Vincent (președinte, 1930-1941) și Elie Lescot (președinte, 1941-1946)
• Honduras: Tiburcio Carias Andino (președinte, 1933-1948)
• Mexic: Manuel Avila Camacho (președinte, 1940-1946)
• Nicaragua: Anastasio Somoza Garcia (președinte, 1937-1946, 1950-1956)
• Panama: Arnulfo Arias Madrid (președinte, 1940-1941, 1949-1951, 1968), Ernesto Jaen Guardia (președinte, 1941) și Ricardo Adolfo de la Guardia (președinte, 1941-1945)
• Paraguay: Higinio Morinigo (președinte, 1940-1948)
• Peru: Manuel Prado y Ugarteche (președinte, 1939-1945, 1956-1962)
• Statele Unite ale Americii: Franklin Delano Roosevelt (președinte, 1933-1945)
• Uruguay: Alfredo Baldomir (președinte, 1938-1943; dictator, din 1942)
• Venezuela: Eleazar Lopez Contreras (președinte, 1935-1941) și Isaias Medina Angarita (președinte, 1941-1945)

Oceania

• Australia: Alexander Gore Arkwright Hore-Ruthven (guvernator general, 1936-1945)
• Noua Zeelandă: George Vere Arundell Monckton-Arundell (guvernator general, 1935-1941), Michael Myers (administrator, 1930, 1935, 1941, 1946) și Cyrill Louis Norton Newall (guvernator general, 1941-1946)
• Tonga: Salote Tupou a III-a (regină, 1918-1965)