Eugen Negrici
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Eugen Negrici | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (83 de ani) Râmnicu Vâlcea , România |
Cetățenie | România |
Ocupație | critic și istoric literar |
Limbi vorbite | limba română[1] |
Studii | Universitatea din București |
Activitatea literară | |
Mișcare/curent literar | Modernism românesc |
Subiecte | literatura română medievală, proletcultism |
Operă de debut | 1964 - în Gazeta literară |
Opere semnificative | „Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin”, „Figura spiritului creator” |
Influențe | |
Note | |
Premii | Premiul Asociației Scriitorilor din București, 1998 |
Modifică date / text |
Eugen Negrici (n. 28 noiembrie 1941, Râmnicu Vâlcea) este un critic, istoric literar, stilistician și profesor universitar român. În decembrie 2011 a fost declarat profesor emerit de Senatul Universității din București. Actualmente este profesor al Școlii Doctorale a Facultății de Litere din Universitatea din București, condusă de profesorul Ion Bogdan Lefter, unde ține cursuri și coordonează teze de doctorat. Părinții săi sunt din zona Rîmnicu Vîlcea, tatăl său a fost ofițer în Armata Regală și a luptat pe frontul de Est pînă la Cotul Donului, apoi a participat la elberarea Cehoslovaciei. Mama lui este descendentă a șapte generații de preoți, dintre care cinci au ctitorit diverse biserici în satele din Vîlcea. A fost lector în Slovacia, unde a format mai mulți universitari slovaci care se consideră discipolii săi. Inițial a fost profesor la Filologia craioveană unde a ocupat la un moment dat și funcția de decan al Facultății de Litere din Craiova, iar din 1990 în timpul decanatului profesorului Paul Cornea, la inițiativa lui Nicolae Manolescu, prietenul domniei sale s-a mutat în București, la Facultate de Litere a Universității din București. Aici, alături de profesorii Mihai Moraru și Dan Horia Mazilu, s-a ocupat de perioada veche a literaturii române - contribuind cu importante studii de specialitate - dar și de literatura română sub comunism (de la așa numitul „proletcultism” din anii 1950 până mai târziu). Una dintre cărțile sale controversate, cu un ecou în lumea intelectuală din România, se numește Iluziile literaturii române (2008), carte pe care domnia sa a renegat-o în cîteva interviuri. La împlinirea vîrstei de 70 de ani, o editură, Paralela 45, a publicat un volum de studii omagiale, intitulat Eugen Negrici, 70. Volumul a fost îngrijit de poetul Ioan Es. Pop.
Note biografice
modificareUrmează Școala Generală și Liceul Teoretic în Râmnicu Vâlcea (1948-1959), după care face studii filologice și apoi doctoratul la Universitatea din București (1959-1964). Debutează în 1964 cu un articol de critică în Gazeta literară. Introduce în literatura română conceptul de expresivitate involuntară, pe care îl va urmări atât în zona literaturii vechi, cât și în cea a poeziei sau a prozei proletcultiste, celebră pentru prefața sa Poezia unei religii politice. Conceptul semnifică faptul că, odată cu trecerea timpului, textele vechi, inițial non-literare, se încarcă cu o aură de expresivitate, care le-a transformat odată cu trecerea timpului în texte literare. În aria de studiu a literaturii vechi s-a ocupat de cercetarea nucleelor narative în operele cronicarilor moldoveni Grigore Ureche și Miron Costin și a consacrat o monografie mitropolitului Antim Ivireanu, Logos și personalitate, personalitate extrem de vie a culturii noastre medievale. Cartea aceasta a constiuit debutul domniei sale în critică și a fost scrisă la îndemnul poetului și prozatorului Mircea Ciobanu, care a fost și un inspirat editor.
Cărți publicate
modificare- Antim. Logos și personalitate, Minerva, 1971; ediția a II-a revăzută, DU Style, 1997, ediția a treia Episcopia Vîlcei, 2016
- Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin, Editura Minerva, 1972, Premiul Asociației Scriitorilor din București; ediția a II-a, DU Style, 1998, ediția a treia, Paralela 45, 2016
- Expresivitatea involuntară, Cartea Românească, 1977
- Figura spiritului creator, Cartea Românească, 1978, ediția a II-a, 2013, Premiul Uniunii Scriitorilor din România
- Imanența literaturii, Cartea Românească, 1981, ediția a doua, 2014
- Introducere în poezia contemporană, Cartea Românească, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 1985
- Sistematica poeziei, Cartea Românească, 1988; ediția a II-a, Editura Fundației Culturale Române, 1998
- Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă, o antologie a poeziei proletcultiste cu prefață de Eugen Negrici, Editura Pro, 1995
- Poezia medievală în limba română, Editura Vlad&Vlad, Craiova, 1996, ediția a doua, 2010, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Soros
- Literature and propaganda in communist Romania, The Romanian Cultural Foundation Publishing House, 1999
- Iluziile literaturii române, Cartea Românească, 2008 [2][3][4]
- Imanenta literaturii, Cartea Românească, 2009, ISBN 9789732328859
- Simulacrele normalității, Paralela 45, 2011
- Figura spiritului creator, Cartea Românească, 2013, ISBN 9789732329931
- Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelitatii, Cartea Românească, 2014, ISBN 9789732330906
- Literatura română sub comunism. 1948-1964, ediția a doua, complet revăzută, Editura Cartea Românească, 2010
- Sesiunea de toamnă, Cartea Românească, 2015, ISBN EPUB 978-973-46-5734-6; ISBN PDF 978-973-46-5735-3
- Memoriile căpitanului Dumitru Pasat; editate și prefațate de Eugen Negrici; București, Humanitas, 2015
Istoria literaturii proletcultiste
modificareEste autorul singurei istorii literare a unei perioade mai puțin faste a literaturii române, perioada proletcultismului, în două volume:
- Literatura română sub comunism. Proza, Editura Fundației Pro, 2002
- Literatura română sub comunism. Poezia, Editura Fundației Pro, 2003
Cele două volume ale cărții Literatura română sub comunism deja publicate au fost precedate de prefața unei antologii de poezie proletcultista, Poezia unei religii politice în care Eugen Negrici reia teza substituirii religiei în statul comunist cu ideologia marxist-leninistă. Cartea a reapărut în 2010 reorganizată cronologic, etapele ei fiind 1948-1964, respectiv volumul al doilea 1964-1990, sub tipar.
Premii literare
modificare- Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru „Narațiunea în cronicile lui Grigore Ureche și Miron Costin”, Edit. Minerva, Buc., 1972
- Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru „Figura spiritului creator”, Edit. Cartea Românească, Buc.,1978
- Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru „Introducere în poezia contemporană”, Edit. Cartea Românească, Buc., 1985
- Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Soros pentru „Poezia medievală în limba română”, Edit. Vlad&Vlad, Craiova, 1996
- Premiul Asociației Scriitorilor din București, premiul revistei „Cuvântul” – 2003 și premiul „Bacovia” al revistei „Atheneum” pentru „Literatura română sub comunism. Proza” – 2002, Edit. Fundației Pro, Buc. 2002
- Premiul festivalului național de literatură Tudor Arghezi, Târgu Jiu, 2004
- Premiul pentru cea mai bună exegeză a romanului românesc, USR Filiala Alba Hunedoara, 2008
- Premiul ”Cartea anului”, 2008; Premiul ”Observatorul Cultural” pentru critică (2008); Premiul revistei ”Convorbiri literare”, 2008; Premiul Muzeul Literaturii Române, 2008 – pentru ”Iluziile literaturii române”, Ed. Cartea Românească, 2008
- Premiul pentru eseu al Uniunii Scriitorilor din România, 2014
Distincții
modificare- Meritul Științific
- Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[5]
- Cetățean de onoare al municipiului Rîmnicu Vîlcea
- Doctor Honoris Causa a Universității Ovidius din Constanța
Note
modificare- ^ IdRef, accesat în
- ^ CRONICA LITERARA / Demascarea miturilor, 2 septembrie 2009, Andrei Terian, Ziarul de Duminică, accesat la 25 martie 2013
- ^ Literatura română între complexe și iluzii, Carmen Mușat, Observator cultural - numărul 441, septembrie 2008, accesat la 28 ianuarie 2014
- ^ „Schimbarea la față“ a literaturii române, Cezar Gheorghe, Observator cultural - numărul 441, septembrie 2008, accesat la 1 februarie 2014
- ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 3, anexa 3, d) 20.
Legături externe
modificare- Realizator al emisiunii Restanțele criticii literare la TVR Cultural Arhivat în , la Wayback Machine.
- Biobliografie pe site-ul editurii Cartea Românească, http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/autori/negrici-eugen/ Arhivat în , la Wayback Machine.
- C.V. pe siteul Școlii Doctorale doctorat.unibuc.ro/wp-content/uploads/2016/09/CV-Eugen-Negrici.doc.
Interviuri
- „Îmi pare rău că am scris această carte“, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 441, septembrie 2008