1948

Secole: Secolul al XIX-lea - Secolul al XX-lea - Secolul al XXI-lea

Decenii: Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 - Anii 1940 - Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990

Ani: 1943 | 1944 | 1945 | 1946 | 1947 | 1948 | 1949 | 1950 | 1951 | 1952 | 1953

---

1948 (MCMXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

EvenimenteModificare

Mahatma Gandhi este asasinat

Reformă monetară în Germania de Vest.

Închisoarea Sighet, locul de exterminare a elitelor anticomuniste din România

Ceremonia de deschidere a JO de la Londra

IanuarieModificare

• 4 ianuarie: Birmania și-a proclamat independența față de Marea Britanie.
• 30 ianuarie. Liderul indian Mahatma Gandhi este ucis de un extremist hindus.
• 30 ianuarie: Se deschid Jocurile Olimpice de Iarnă la St. Moritz, Elveția.

FebruarieModificare

• 4 februarie: România - Au trecut în patrimoniul statului bunurile Eforiei Spitalelor Civile, Așezămintelor Brâncovenești, precum și ale Eforiei Sfântului Spiridon din Iași
• 21 februarie: Congresul de unificare a Partidului Comunist Român cu Partidul Social Democrat. În urma acestei unificări s-a creat Partidul Muncitoresc Român, secretar general al Comitetului Central fiind ales Gh. Gheorghiu-Dej.
• 24 februarie: Demiterea lui Lucrețiu Pătrășcanu din funcția de ministru al Justiției, urmată de arestarea, judecarea și executarea lui Pătrășcanu.
• 24 februarie: Prin lege a fost desființată Adunarea Deputaților, a fost convocată Marea Adunare Națională iar puterea legislativă a trecut asupra Guvernului.

MartieModificare

• 6 martie: A fost înființat Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești.
• 6 martie: A fost creată Organizația Maritimă Internațională (OMI) – instituție specializată a ONU.
• 28 martie: Primele alegeri parlamentare de după instaurarea puterii comuniste. Alegerile sunt câștigate de către FDP (Frontul Democrației Populare).

AprilieModificare

• 3 aprilie: Președintele american Harry Truman a semnat Planul Marshall de ajutorare a țărilor europene afectate de cel de-al doilea război mondial.
• 7 aprilie: Crearea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
• 9 aprilie: Masacrul de la Deir Yassin, în Palestina.
• 13 aprilie: Marea Adunare Națională votează Constituția Republicii Populare Române, prima constituție postbelică a României, care reflectă caracterul de tranziție al perioadei pe plan economic și social. Este ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, și un nou guvern, condus de dr. Petru Groza.
• 27 aprilie: Lucrețiu Pătrășcanu a fost arestat sub acuzație de complot, împreună cu Lena Constante, Elena Pătrășcanu, Bellu Zilber, Harry Brauner.

MaiModificare

• 14 mai: Rezoluția ONU de încetare a mandatului britanic asupra Palestinei și de împărțire a teritoriului între evrei și arabi. Evreii au respectat rezoluția ONU, proclamând crearea Israelului. Arabii au respins rezoluția declarând război Israelului.
• 14 mai: înființarea clubului FC Dinamo București, care inițial, după ce a fost preluată de Ministerul de Interne, se numea Unirea Tricolor București, iar după ce a fuzionat cu Ciocanul București, a fost numită Dinamo A.
• 16 mai: Chaim Weizmann este ales primul președinte al Israelului.
• 22 mai: Guvernul Petru Groza îi retrage cetățenia regelui Mihai I și altor membri ai familiei regale. În 1997, fostului rege Mihai I se redă cetățenia română.
• 27 mai: Printr-un decret al guvernului Petru Groza, bunurile fostei case regale treceau în proprietatea statului.

IunieModificare

• 11 iunie: Marea Adunare Națională votează Legea privind naționalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transport (Legea 119).
• 21 iunie: Germania de Vest: În zonele occidentale de ocupație este introdusă reforma monetară; D-Mark înlocuiește Reichsmark.
• 24 iunie: Războiul Rece: Începe blocada Berlinului; reforma monetară, ce urma să introducă o singură monedă pentru cele trei zone occidentale de ocupație, a provocat blocada totală asupra Berlinului de Vest de către sovietici care au întrerupt complet comunicațiile cu zona occidentală pe uscat și pe apă; de la 26 iunie 1948, pentru aprovizionarea orașului, a început să funcționeze un "pod aerian" american; blocada a fost ridicată la 11 mai 1949.

IulieModificare

• 29 iulie: După o întrerupere de 12 ani cauzată de cel ce-al doilea război mondial, la Londra se deschid Jocurile Olimpice de Vară.

AugustModificare

• 3 august: A fost votată legea învățământului, care prevedea că învățământul era organizat de stat și unitar, fapt ce însemna desființarea școlilor particulare și confesionale. Școala elementară era de 7 clase, iar învățământul obligatoriu de 4 ani.

• 30 august: În România a fost creată Direcția Generală a Securității Poporului (DSS).

OctombrieModificare

• 18 octombrie-29 octombrie: Are loc arestarea tuturor episcopilor greco-catolici din România.

NoiembrieModificare

• 3 noiembrie: România: Au fost naționalizate industria cinematografică și cinematografele (în total 383 cinematografe și un "platou de 200 m"). În aceeași zi au fost naționalizate instituțiile medico-sanitare, astfel că întreaga asistență medicală a trecut în administrația statului.

DecembrieModificare

• 1 decembrie: Este publicat Decretul 358/1948 „pentru stabilirea situației de drept a fostului cult greco-catolic", care dispunea: „în conformitate cu art. 13 al Decretului 177 din 1948 (Legea comunistă a Cultelor, n. ns.), organizațiile centrale și statutare ale acestui cult, ca: mitropolia, episcopiile, capitlurile, ordinele, congregațiile, protopopiatele, mănăstirile, fundațiile, asociațiile, precum și orice alte instituții și organizații, oricare ar fi natura sau denumirea lor, încetează de a mai exista" - interzicerea BRU.
• 4 decembrie: Vaporul chinez cu aburi Kiangya a explodat și s-a scufundat în gura de vărsare a râului Huangpu după ce s-a lovit de o mină lăsată în urmă de către marina imperială japoneză în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Numărul morților este necunoscut, cu toate acestea, se crede că între 2.750 și 3.920 au murit, 700-1.000 supraviețuitori fiind preluați de către alte nave.
• 10 decembrie: Adunarea Generală a ONU a adoptat „Declarația universală a drepturilor omului".
• 14 decembrie: Stabilirea de relații diplomatice între România și India.
• 15 decembrie: Este înființată Opera Maghiară de Stat din Cluj.
• 23 decembrie: Japonia. Sunt executați opt criminali de război, printre care și fostul premier Hideiki Tojo.

NedatateModificare

• octombrie: S-a adoptat o decizie prin care 30% din locurile din universități și institutele de învățământ superior din România erau rezervate fiilor de muncitori și de țărani muncitori (care aveau până la 3 ha de pământ).
• Tratatul de la Bruxelles. Acord semnat de Marea Britanie, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg, prin care s-a creat o alianță de apărare colectivă. A dus la formarea NATO (în 1949) și a Uniunii Europene.
• Declarația Universală a Drepturilor Omului. Declarație adoptată de Adunarea Generală a ONU. A fost redactată de un comitet condus de Eleanor Roosevelt și cuprinde 30 articole.
• A început primul dintr-o serie de șase războaie arabo-israeliene (1948-1949). Cinci țări arabe au protestat împotriva deciziei ONU de divizare a Palestinei.

Arte, științe, literatură și filozofieModificare

• 10 aprilie: Are loc premiera dramei istorice Michelangelo de Al. Kirițescu.
• 4 noiembrie: T.S. Eliot câștigă Premiul Nobel pentru Literatură.
• 15 noiembrie: A fost testată cu succes prima locomotiva electrică cu turbină de gaz (SUA).
• Daimler introduce geamurile acționate electric la mașini.
• Columbia Records introduce discul de durata mare LP.
• Laboratoarele Bell prezintă primul tranzistor.
• Apare volumul de debut al lui Marin Preda, Întâlnirea din pământuri.
• Apare, la Paris, volumul Technique du Yoga de Mircea Eliade.
• George Orwell publică 1984.
• Ernesto Sábato publică primul său roman, Tunelul

NașteriModificare

• 11 ianuarie: Terry Williams, baterist britanic (Dire Straits)
• 4 martie: Shakin' Stevens (n. Michael Barratt), muzician britanic
• 19 martie: Dan Ioan Popescu, politician român
• 22 martie: Mihnea Berindei, istoric de origine română naturalizat în Franța (d. 2016)
• 7 aprilie: Ecaterina Andronescu, politician român
• 12 aprilie: Andrei Popescu, jurist și profesor universitar român, judecător al Tribunalului Uniunii Europene
• 4 mai: Attila Kelemen, politician român de etnie maghiară
• 27 mai: Daniel Ionescu, politician român
• 4 iulie: Claudine Bertrand, scriitoare canadiană
• 15 iulie: Nicolae Dabija, scriitor, istoric literar și om politic din R. Moldova
• 21 iulie: Cat Stevens (n. Steven Demetre Georgiou), muzician britanic
• 9 august: Radu Anton Roman, scriitor, jurnalist, realizator TV (d. 2005)
• 15 august: Lucian Avramescu, poet român (d. 2018)
• 20 august: Robert Plant, cântăreț și compozitor englez
• 20 august: John Noble, actor australian
• 23 august: Andrei Pleșu, filosof, scriitor, eseist
• 5 septembrie: Sándor Kónya-Hamar, politician român
• 17 septembrie: John Ritter, 54 ani, actor, comediant american (d. 2003)
• 8 octombrie: Claude Jade (n. Claude Marcelle Jorré), 58 ani, actriță franceză (d. 2006)
• 18 septembrie: Andrei Oișteanu, scriitor, etnolog, eseist român
• 19 septembrie: Valeriu Alexandru Ungureanu, politician român
• 29 septembrie: Theo Jörgensmann, clarinetist german
• 30 septembrie: Grigore Crăciunescu, politician român
• 14 octombrie: Marian Papahagi, critic și istoric literar (d. 1999)
• 29 octombrie: Marin Constantin, politician român
• 14 noiembrie: Charles, Prinț de Wales, moștenitor al coroanei britanice
• 16 noiembrie: Ion Cristoiu, jurnalist român
• 16 noiembrie: Norbert Lammert, politician german
• 26 noiembrie: Elizabeth Blackburn, biolog american de origine australiană, laureată a Premiului Nobel pentru medicină (2009)
• 28 noiembrie: Filip Merca, compozitor de muzică rock și basist român de origine macedoneană
• 28 noiembrie: Mariana Nicolesco, soprană română
• 3 decembrie: Corneliu „Bibi“ Ionescu, muzician și om de afaceri român
• 3 decembrie: Ozzy Osbourne (n. John Michael Osbourne), muzician englez
• 14 decembrie: Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz, politician român
• 27 decembrie: Gérard Depardieu, actor francez

DeceseModificare

IanuarieModificare

• 30 ianuarie: Mahatma Gandhi (n. Mohandas Karamchand Gandhi), 78 ani, filosof, lider politic și spiritual al Indiei (n. 1869)

FebruarieModificare

• 11 februarie: Serghei Eisenstein, 50 ani, regizor rus (n. 1898)
• 27 februarie: Nicodim Munteanu (n. Nicolae Munteanu), 83 ani, patriarhul României (1939-1948), (n. 1901)

MartieModificare

• 28 martie: Prințesa Henriette a Belgiei (n. Henriette Marie Charlotte Antoinette), 77 ani (n. 1870)

MaiModificare

• 5 mai: Sextil Pușcariu (n. Sextil Iosif Pușcariu), 71 ani, filolog, lingvist, pedagog, publicist de etnie aromân (n. 1877)

OctombrieModificare

• 24 octombrie: Franz Lehár, 78 ani, compozitor austriac de naționalitate maghiară (n. 1870)

Premii NobelModificare

• Fizică: Patrick Maynard Stuart Blackett (Regatul Unit)
• Chimie: Arne Wilhelm Kaurin Tiselius (Suedia)
• Medicină: Paul Hermann Müller (Elveția)
• Literatură: Thomas Stearns Eliot (Regatul Unit)
• Pace: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii

Suverani, conducătoriModificare

EuropaModificare

• Albania: Omer Nishani (președinte, 1946-1953)
• Anglia: George al VI-lea (rege din dinastia Windsor, 1936-1952)
• Austria: Karl Renner (președinte, 1945-1950)
• Belgia: Charles de Flandra (regent, 1944-1950)
• Bulgaria: Mincio Neiciev (președinte, 1947-1950)
• Cehoslovacia: Edvard Benes (președinte, 1935-1938, 1940-1948) și Klement Gottwald (președinte, 1948-1953)
• Danemarca: Frederik al IX-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1947-1972)
• Elveția: Enrico Celio (președinte, 1943, 1948)
• Finlanda: Juho Kusti Paasikivi (președinte, 1946-1956)
• Franța: Vincent Auriol (președinte, 1947-1954)
• Grecia: Paul (rege din dinastia Glucksburg, 1947-1964)
• Irlanda: Sean Thomas O Ceallaigh (O'Kelly) (președinte, 1945-1959)
• Islanda: Sveinn Bjornsson (președinte, 1944-1952)
• Italia: Enrico De Nicola (președinte, 1946-1948) și Luigi Einaudi (președinte, 1948-1955)
• Iugoslavia: Ivan Ribar (președinte, 1945-1953)
• Liechtenstein: Franz Josef al II-lea (principe, 1938-1989)
• Luxemburg: Charlotte (mare ducesă din dinastia de Nassau, 1919-1964)
• Monaco: Louis al II-lea (principe, 1922-1949)
• Norvegia: Haakon al VII-lea (rege din dinastia de Glucksburg, 1905-1957)
• Olanda: Wilhelmina (regină din dinastia de Orania-Nassau, 1890-1948) și Iuliana (regină din dinastia de Orania-Nassau, 1948-1980)
• Polonia: Boleslaw Bierut (președinte, 1947-1952)
• Portugalia: Antonio Oscar de Fragoso Carmona (președinte, 1928-1951)
• România: Constantin I. Parhon (președinte, 1947-1952)
• Spania: Francisco Franco Bahamonde (președinte, 1936-1975)
• Statul papal: Pius al XII-lea (papă, 1939-1958)
• Suedia: Gustav al V-lea (rege din dinastia Bernadotte, 1907-1950)
• Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
• Ungaria: Zoltan Tildy (președinte, 1946-1948) și Arpad Szakasits (președinte, 1948-1950)
• Uniunea Sovietică: Nikolai Mihailovici Șvernik (președinte, 1946-1953)

AfricaModificare

• Africa de sud: Gideon Brand van Zyl (guvernator general, 1946-1950)
• Așanti: Prempeh al II-lea (așanteșene, 1931-1970)
• Barotse: Imwiko Lewanika (litunga, 1945-1948) și Mwanawina al III-lea (litunga, 1948-1968)
• Benin: Akenzua al II-lea (obba, 1933-1978)
• Buganda: Mutesa al II-lea (Edward William Frederick David Walugembe Mutehi Luwangula) (kabaka, 1939-1953, 1955-1966)
• Bunyoro: Winyi al IV-lea (Tito Gafabusa) (mukama din dinastia Bito, 1924-1967)
• Burundi: Mwambutsa al IV-lea Baciricenge (mwami din a patra dinastie, 1915-1966)
• Egipt: Faruk (rege, 1936-1952)
• Ethiopia: Ras Tafari Kadamawi (Haile Selassie I) (împărat, 1930-1974)
• Kanem-Bornu: Umar Sanda Kiyarimi (șeic din dinastia Kanembu, 1937-1969)
• Lesotho: Moshoeshoe al II-lea (Constantine Bereng Seeiso) (rege, 1940-1990, 1995-1996)
• Liberia: William Vacanarat Shadrach Tubman (președinte, 1943/1944-1971)
• Maroc: Sidi Mohammed ibn Youssef (Mohammed al V-lea) (sultan din dinastia Alaouită, 1927-1961)
• Oyo: Adeniran (rege, 1945-1956)
• Rwanda: Mutara al III-lea Rudahigwa (Charles) (rege, 1931-1959)
• Swaziland: Sobhuza al II-lea (Mona) (rege din clanul Ngwane, 1899-1982)
• Tunisia: Muhammad al VIII-lea ibn Muhammad (VI) al-Amin (bey din dinastia Husseinizilor, 1943-1957; suveran, din 1956)
• Zanzibar: Halifa ibn Harrub (sultan din dinastia Bu Said, 1911-1960)

Asia (Orientul Apropiat)Modificare

• Afghanistan: Muhammad Zahir Șah (rege din dinastia Barakzay, 1933-1973)
• Arabia Saudită: Abd al-Aziz al II-lea ibn Abd ar-Rahman ibn Saud (emir, 1902-1953; sultan, din 1917; rege, din 1932)
• Bahrain: Salman al II-lea ibn Hamad (emir din dinastia al-Khalifah, 1942-1961)
• Iordania: Abd Allah (emir, 1921-1951; rege, din 1946)
• Irak: Faisal al II-lea (rege din dinastia Hașemită, 1939-1958)
• Iran: Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (șah din dinastia Pahlavi, 1941-1979; șahinșah, din 1967)
• Israel: Chaim Weizmann (președinte, 1948-1952)
• Kuwait: Ahmad ibn Jabir (II) (emir din dinastia as-Sabbah, 1921-1950)
• Liban: Bișara al-Khoury (președinte, 1943-1952)
• Oman: Said ibn Taimur (emir din dinastia Bu Said, 1932-1970)
• Qatar: Abdullah ibn Kasim (emir din dinastia at-Thani, 1913-1949)
• Pakistan: Muhammad Ali Jinnah Kaid-I-Azam (guvernator general, 1947-1948) și Khawaja Nazimuddin (președinte, 1948-1951)
• Siria: Șukri al-Kuwwatli (președinte, 1943-1949)
• Turcia: Ismet Inonu (președinte, 1938-1950)
• Yemen, statul Sanaa: al-Mutauakkil ala-l-lah Yahya ibn Muhammad (imam, 1904-1948; rege, din 1918) și an-Nasir Ahmad li-d-din (rege, 1948-1962)

Asia (Orientul Îndepărat)Modificare

• Bhutan: Jigme Wang-chuk (rege din dinastia Wang-Chuk, 1926-1952)
• Birmania: Saw Șwe Thaik (Sawbwa) (președinte, 1948-1952)
• Brunei: Ahmad Taj ad-Din (sultan, 1924-1950)
• Cambodgea: Preah Bat Samdech Preah Norodom Sihanuk Varman Reach Harivong Uphato Sucheat Visothipong Akamohaborasrat Nikarodom Thammik Mohareachea-thireach Baromaneat Baromabopit Preah Chau Krung Kampuchea Thippadey (rege, 1941-1955)
• China: Jiang Jieshi (Jiang Zhongsheng) (președinte, 1928-1931, 1943-1949)
• Coreea de nord: Kim Bong Han (Kim Doo-bong) (președinte, 1948-1957)
• Coreea de sud: Li Sîn Man (Yi Song-man, Syngman Rhee) (președinte, 1948-1960)
• Filipine: Manuel A. Roxas (președinte, 1946-1948) și Elpidio Quirino (președinte, 1948-1953)
• India: Șri Chakravarti Rajagopalachari (guvernator general, 1947-1950)
• Indonezia: Ahmed Sukarno (președinte, 1945/1949-1967)
• Japonia: Hirohito (împărat, 1926-1989)
• Laos: Som Dak Phra Chao Sisavang Vong (rege, 1945-1959; anterior, rege în Laosul superior, 1904-1945)
• Maldive: Abdul-Majid Didi (sultan, 1945-1952)
• Mataram (Jogjakarta): Abd ar-Rahman Amangkubowono al IX-lea (Hamanku Buwono, Senepati Injatigo Abd ar-Rahman Saiydi Pandogorno Halifa) (sultan, 1940-1949)
• Mataram (Surakarta): Pakubuwono al XII-lea (sultan, 1945-1949)
• Mongolia: Goncighiin Bumatende (președinte, 1940-1953)
• Nepal, statul Gurkha: Tribhuvana Bir Bikram Jang Bahadur Șah Bahadur Șamșir Jang Deva (rege, 1911-1950, 1951-1955)
• Sri Lanka: Henry Monk-Mason Moore (guvernator general, 1948-1949)
• Thailanda, statul Ayutthaya: Pra Paramindra Maha Bhumibol Adulyadej (Rama al IX-lea) (rege din dinastia Chakri, din 1946)
• Tibet: Ngag-dbang bLo-bzang bsTan-dsin rgya-mtsho (dPa-bo Dongrub) (dalai lama, din 1939)
• Tibet: Panchen bLo-bzang P'rin-las lHun-grub Ch'os-kyi rgyal-mtshan (Choskyi Gyaltsen) (panchen lama, din 1940)
• Uniunea Sovietică: Nikolai Mihailovici Șvernik (președinte, 1946-1953)
• Vietnam, statul Annam: Ho Și Min (Nguyen Ai Quoc) (președinte, 1945-1969)

AmericaModificare

• Argentina: Juan Domingo Peron (președinte, 1946-1955)
• Bolivia: Jose Enrique Hertzog Garaizabal (președinte, 1947-1949)
• Brazilia: Eurico Gaspar Dutra (președinte, 1946-1951)
• Canada: Harold Rupert Leofric George Alexander (guvernator general, 1946-1952)
• Chile: Gabriel Gonzales Videla (președinte, 1946-1952)
• Columbia: Mariano Ospina Perez (președinte, 1945-1949)
• Costa Rica: Teodoro Picado Michalski (președinte, 1944-1948) și Santos Leon Herrera (președinte, 1948)
• Cuba: Ramon Grau San Martin (președinte, 1933-1934, 1944-1948) și Carlos Prio Socarras (președinte, 1948-1952)
• Republica Dominicană: Rafael Leonidas Trujillo y Molina (președinte, 1930-1938, 1942-1952)
• Ecuador: Carlos Julio Aresemena Tola (președinte, 1947-1948, 1961-1963) și Galo Plaza Lasso (președinte, 1948-1952)
• El Salvador: Salvador Castaneda Castro (președinte, 1945-1948)
• Guatemala: Juan Jose Arevalo Bermejo (președinte, 1945-1951)
• Haiti: Dumarsais Estime (președinte, 1946-1950)
• Honduras: Tiburcio Carias Andino (președinte, 1933-1948)
• Mexic: Miguel Aleman (președinte, 1946-1952)
• Nicaragua: Victor Manuel Roman y Reyes (președinte, 1947-1950)
• Panama: Enrique Adolfo Jimenez (președinte, 1945-1948) și Domingo Diaz Arosemena (președinte, 1948-1949)
• Paraguay: Higinio Morinigo (președinte, 1940-1948), Juan Manuel Frutos (președinte, 1948) și Juan Natalicio Gonzalez (președinte, 1948-1949)
• Peru: Jose Luis Bustamante y Rivero (președinte, 1945-1948)
• Statele Unite ale Americii: Harry S. Truman (președinte, 1945-1953)
• Uruguay: Luis Conrado Battle y Berres (președinte, 1947-1951)
• Venezuela: Romulo Gallegos (președinte, 1945-1948)

OceaniaModificare

• Australia: William John Mackell (guvernator general, 1947-1953)
• Noua Zeelandă: Bernard Cyril Freyberg (guvernator general, 1946-1952)
• Tonga: Salote Tupou a III-a (regină, 1918-1965)