2023

2023 în alte calendare
Ab urbe condita	2776
Calendarul armean	1472 ; ԹՎ ՌՆՀԲ
Calendarul Bahá'í	179 / 180
Calendarul bengalez	1429 / 1430
Calendarul berber	2973
Calendarul bizantin	7531 / 7532
Calendarul budist	2567
Calendarul burmez	1385
Calendarul chinezesc	4719 / 4720
Calendarul coptic	1739 / 1740
Calendarul ebraic	5783 / 5784
Calendarul etiopian	2015 / 2016
Calendarul republican francez	CCXXXI / CCXXXII; 231 / 232
	Calendarul hindus
Vikram Samvat	2078 / 2079
Shaka Samvat	1945 / 1946
Calendarul iranian	1401 / 1402
Calendarul islamic	1444 / 1445
Calendarul japonez	Heisei 35; (平成35年)
	Calendarul coreean
Era Dangun	4356
Era Juche	112
Calendarul minguo	ROC 112; 民國112年
Calendarul seleucid	2334 / 2335
Calendarul tailandez	2566

2023
MMXXIII

Evenimente • Nașteri • Decese

◄ · Secolul XX ◄ Secolul XXI ► Secolul XXII · ►
◄ · Anii 2000 · Anii 2010 ◄ Anii 2020 ► Anii 2030 · Anii 2040 · ►
◄◄ · ◄ · 2018 · 2019 · 2020 · 2021 · 2022 ◄ 2023 ► 2024 · 2025 · 2026 · 2027 · 2028 · ► · ►►

Cronologie tematică: Conducători de stat • Astronomie • Cinematografie • Informatică • Jocuri video • Literatură • Muzică • Sport • Știință • SF • Zborul spațial

2023 (MMXXIII) este anul curent al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică. Este al 2023-lea an de d.Hr., al 23-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 4-lea an din deceniul 2020-2029.

Este desemnat:

Anul orașului Tallinn, denumit Cea mai verde capitală europeană.
Anul orașelor Veszprém (Ungaria), Timișoara (România) și Eleusina (Grecia), numite Capitale Europene ale Culturii.
Anul orașului Lublin (Polonia) numită Capitală Europeană a Tineretului.
Viva Magenta este aleasă culoarea anului 2023.

Evenimente

Ianuarie

1 ianuarie: Croația a adoptat moneda euro, devenind al 20-lea stat membru al zonei euro.
1 ianuarie: Croația a aderat la Schengen, devenind al 27-lea stat membru al zonei de liberă circulație.
1 ianuarie: Autoritatea de Aviație Civilă din Filipine închide spațiul aerian al țării timp de aproape șase ore din cauza unei pene de curent în centrul său de management al traficului aerian, care a afectat peste 280 de zboruri comerciale și peste 56.000 de pasageri.
1 ianuarie: Brațul britanic al grupului de protest împotriva schimbărilor climatice Extinction Rebellion anunță că va renunța „temporar” la utilizarea perturbării publice ca tactică principală.
1 ianuarie: Progresistul Luiz Inácio Lula da Silva a depus jurământul ca al 39-lea Președinte al Braziliei, după două luni de la alegerile cruciale din octombrie.
1 ianuarie: Autoritățile australiene și cele canadiene anunță că vor solicita călătorilor din China să prezinte un test COVID-19 negativ pentru a intra în țările lor începând cu 5 ianuarie.
1 ianuarie: Canada adoptă o lege care interzice străinilor, cu excepția imigranților și rezidenților permanenți, să achiziționeze zone rezidențiale în țară timp de doi ani, ca răspuns la o bulă imobiliară.
2 ianuarie: Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, inițiază o procedură oficială de revocare a imunității parlamentare a doi europarlamentari presupus implicați în scandalul de corupție în Qatar din Parlamentul European.
2 ianuarie: Curtea Supremă a Indiei susține legalitatea deciziei guvernului de demonetizare a tuturor bancnotelor de 500 ₹ și 1.000 ₹ (rupii) din seria Mahatma Gandhi în 2016.
2 ianuarie: Malawi suspendă deschiderea școlilor din Lilongwe și Blantyre din cauza unui focar de holeră, care a ucis până acum 595 de persoane, inclusiv 19 persoane în noaptea de Revelion.
2 ianuarie: Protestele continuă pentru a cincea zi în Las Anod, Somaliland, protestatarii cerând ca orașul să fie guvernat de Puntland și nu de Somaliland. Douăzeci de oameni sunt uciși în confruntările dintre protestatari și forțele de securitate.
3 ianuarie: Începe cel de-al 118-lea Congres al Statelor Unite, cu alegerile Președintelui Camerei îndreptându-se către mai multe tururi de scrutin pentru prima dată în 100 de ani, după ce Kevin McCarthy nu reușește să primească numărul necesar de voturi la primele trei tururi.
3 ianuarie: Guvernul Pakistanului ordonă închiderea tuturor centrelor comerciale și piețelor cu amănuntul până la ora 20:30 (PKT) zilnic, ca parte a unui plan de conservare a energiei pentru a compensa creșterea prețurilor la energie.
3 ianuarie: Vizita ministrului israelian al Securității Naționale Itamar Ben-Gvir la Muntele Templului din Ierusalim are ca rezultat proteste ale palestinienilor, precum și condamnarea vizitei mai multor țări arabe, care consideră locul ca fiind parte a Moscheei Al-Aqsa.
4 ianuarie: Centrul Național pentru Uragane publică un nou Raport asupra ciclonilor tropicali pentru uraganul Katrina, scăzând numărul morților de la peste 1800 la 1392.
4 ianuarie: Curtea Supremă a Spaniei spune că va investiga doi fii ai președintelui Guineei Ecuatoriale Teodoro Obiang Nguema Mbasogo pentru răpirea și tortura a doi cetățeni spanioli care se opun guvernării lui Obiang.
4 ianuarie: Comisia pentru Concurență din India respinge un recurs din partea Google cu privire la decizia sa din octombrie 2022, potrivit căreia poziția dominantă a Google pe piața motoarelor de căutare și controlul magazinului de aplicații Android a încălcat legile antitrust din India.
4 ianuarie: Meta Platforms este amendată cu 390 milioane de euro de către Uniunea Europeană, colectarea de către companie a datelor personale din conturile Facebook și Instagram pentru reclame personalizate a încălcat legile UE privind confidențialitatea.
4 ianuarie: Actorii Leonard Whiting și Olivia Hussey, care au jucat în adaptarea cinematografică din 1968 a filmului Romeo și Julieta al lui William Shakespeare, depun un proces la Curtea Superioară a Județului Los Angeles împotriva Paramount Pictures pentru 500 milioane de dolari, acuzând abuz sexual, hărțuire sexuală și fraudă și pentru că a fost filmat nud fără știrea lor.
5 ianuarie: La Bazilica Sfântul Petru din Roma au loc funeraliile fostului suveran Pontif, Papa Benedict al XVI-lea al Vaticanului.
5 ianuarie: Guvernul Ciadului raportează că un complot de „tentativă de destabilizare” condus de militari și activiști pentru drepturile omului a eșuat. Declarația spune că arestările celor 11 persoane implicate au avut loc mai târziu de 8 decembrie 2022.
5 ianuarie: Grecia anunță că călătorii din China vor avea nevoie de un test COVID-19 negativ pentru a intra în țară.
5 ianuarie: Armata îl arestează pe Ovidio Guzmán López, fiul narcotraficantului încarcerat Joaquín „El Chapo” Guzmán, în Culiacán, Sinaloa, Mexic. Arestarea este urmată de tulburări la nivel de stat, multe școli și aeroporturi fiind închise. Zece soldați și 19 membri ai bandei sunt uciși în timpul tulburărilor.
6 ianuarie: Poliția de securitate de stat din Uzbekistan arestează patru persoane din cauza morții a 19 copii care au consumat un produs cu sirop de tuse fabricat de producătorul indian de medicamente Marion Biotech săptămâna ce a trecut.
6 ianuarie: Autoritățile din Arabia Saudită condamnă doi administratori Wikipedia la 32, respectiv 8 ani de închisoare, în legătură cu activitățile lor pe site.
6 ianuarie: Talibanii și compania chineză de petrol și gaze din Xinjiang din Asia Centrală au convenit asupra unui acord pe 25 de ani pentru a permite companiei chineze să foreze pentru petrol în bazinul râului Amudaria. Este primul acord major de extracție de energie al Afganistanului cu o firmă străină de când talibanii au revenit la putere în 2021.
6 ianuarie: Organizația pentru Alimentație și Agricultură raportează că prețurile internaționale ale alimentelor au atins un nivel record în 2022, pe fondul preocupărilor continue privind penuria de alimente.
8 ianuarie: China își redeschide granițele pentru vizitatorii internaționali, marcând sfârșitul restricțiilor de călătorie care au început în martie 2020.
8 ianuarie: Susținătorii fostului președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, asaltează Congresul Național Brazilian, Curtea Federală Supremă și Palatul Prezidențial din Planalto.
10 – 17 ianuarie: Un val de frig mortal în Afganistan a ucis 166 de oameni și aproape 80.000 de animale.
14 – 28 ianuarie: Alegeri prezidențiale în Cehia. Generalul Petr Pavel a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-se pe liberalul Andrej Babiš, urmând să preia funcția de președinte al Cehiei pe 9 martie 2023.
15 ianuarie: Zborul 691 Yeti Airlines s-a prăbușit în Pokhara, Nepal, ucigând toate cele 72 de persoane aflate la bord.
16 ianuarie: Cel mai căutat șef al mafiei italiene Matteo Messina Denaro este arestat la Palermo, Sicilia.
17 ianuarie: Nguyễn Xuân Phúc demisionează din funcția de președinte al Vietnamului pe fondul mai multor scandaluri recente din guvern.
17 ianuarie: O avalanșă lovește Nyingchi, Tibet, ucigând 28 persoane.
18 ianuarie: Un accident de elicopter în Ucraina a făcut 14 morți, inclusiv ministrul de Interne al țării, Denîs Monastîrski.
18 ianuarie: Alegeri generale în Antigua și Barbuda. Prim-ministrul în funcție, Gaston Brown, este ales pentru a treia oară.
20 ianuarie: Parlamentul din Trinidad și Tobago alege fosta președintă a senatului, ministru și avocat Christine Kangaloo ca președinte al țării cu 48-22 de voturi.
21 ianuarie: Se estimează că India a depășit China ca fiind cea mai populată țară din lume.
25 ianuarie: Chris Hipkins îi urmează Jacindei Ardern în funcția de prim-ministru al Noii Zeelande, la șase zile după ce și-a anunțat demisia.
27 ianuarie: Tulburări larg răspândite izbucnesc în Israel în urma unui raid militar israelian la Jenin, care a provocat moartea a nouă palestinieni. Baloane cu aer incendiar sunt lansate în zonele populate israeliene după el. Israelul răspunde cu lovituri aeriene țintite. Mai târziu în aceeași zi, șapte evrei sunt împușcați mortal într-o sinagogă într-un atac de răzbunare.
29 ianuarie: Alegeri regionale în Austria Inferioară.
30 ianuarie: Are loc un atentat sinucigaș la Jamaat-ul-Ahrar în interiorul unei moschei din Peshawar, Khyber Pakhtunkhwa, Pakistan, unde au murit cel puțin 101 de persoane și au fost răniți peste 220 de persoane.

Februarie

2 februarie: Banca Centrală Europeană și Banca Angliei își majorează fiecare ratele dobânzilor cu 0,5 puncte procentuale pentru a combate inflația, la o zi după ce Rezerva Federală a SUA își majorează rata dobânzilor federale cu 0,25 puncte procentuale.
3 februarie: Un cetățean finlandez de pe lista celor mai căutați de către Europol, Julius Kivimäki, a fost arestat în Franța. Kivimäki este un fost membru al grupului de hacking Lizard Squad.
3 februarie: Oficialii din apărarea Statelor Unite anunță că baloane de supraveghere chineze suspectate sunt urmărite în vestul Statelor Unite și Americii Latine.
3 februarie: Chile își extinde starea de urgență din cauza incendiilor care au ars până la 8.000 de hectare și, de asemenea, declară o catastrofă în regiunea Biobío pe fondul unui val de căldură de vară.
4 februarie: Balonul din China a fost doborât în largul coastei Carolinei de Sud, la ordinul președintelui american Joe Biden.
5 – 12 februarie: Alegeri prezidențiale în Cipru. Fostul ministru de externe al Ciprului, Nikos Christodoulides este ales președinte al Republicii Cipru cu 51% din voturi.
Cutremurul din Turcia.

6 februarie: Un cutremur cu magnitudinea de 7,8 grade Richter a lovit provincia Gaziantep din sudul Turciei, provocând pagube pe scară largă și cel puțin 3.500 de morți în Turcia și Siria, cu peste 15.600 de răniți.

11 februarie: Justin Trudeau ordonă doborarea unui obiect neidentificat deasupra Yukonului, care este doborât ulterior de un F-22 Raptor al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite folosind un AIM-9X Sidewinder. Forțele armate canadiene sunt desfășurate pentru a colecta și analiza obiectul.
19 februarie: Alegeri prezidențiale în Bangladesh. Shahabuddin Chuppu din Liga Awami, singurul candidat nominalizat, a fost ales fără opoziție ca președinte al acelei țări.
20 februarie: Un cutremur cu magnitudinea 6,4 a lovit sudul Turciei și este resimțit și în Siria, Liban și Egipt.
21 februarie: Vladimir Putin anunță că Rusia își suspendă participarea la New START, un tratat de reducere a armelor nucleare cu SUA.
25 februarie: Alegeri prezidențiale în Nigeria. Bola Tinubu este ales președinte al Nigeriei, învingându-l pe foștii vicepreședinți Atiku Abubakar și Peter Obi.
27 februarie: Regatul Unit și Uniunea Europeană ajung la un nou acord privind modificările termenilor Protocolului Irlanda de Nord.
28 februarie: Are loc un accident de tren în Tesalia, Grecia, unde au murit 57 de persoane și zeci de oameni au fost răniți.

Martie

5 martie: Alegeri parlamentare în Estonia.
10 martie: Iran și Arabia Saudită convin să reia relațiile diplomatice care au fost oprite în 2016 la discuțiile meditate de Republica Populară Chineză.
14 martie: Două avioane de luptă rusești Su-27 au doborât o drona americană MQ-9 Reaper, în Marea Neagră cu combustibil. Tensiunile dintre Statele Unite ale Americii și Rusia au crescut, dar din fericire nu s-a intâmplat nimic.
17 martie: Curtea Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război.
18 martie: Un cutremur de 6,8 a lovit Ecuador ucigând 18 persoane, rănind aproape 500 de persoane și provocând pagube majore.

Aprilie

2 aprilie: Alegeri parlamentare în Finlanda.
2 aprilie: Alegeri parlamentare în Bulgaria.
2 aprilie: Alegeri prezidențiale în Muntenegru în turul 2 câștigătorul acestei ture fiind Jakov Milatović de la Europa Acum!.
4 aprilie: Finlanda a devenit în mod oficial al 31-lea stat membru NATO
8 aprilie: O explozie a dus la prăbușirea a două clădiri rezidențiale în Marsilia, oraș aflat în sudul Franței. Un număr de până la 10 persoane ar fi prinse sub dărâmături.
11 aprilie: Războiul civil din Myanmmar: În satul Pazigyi peste 100 de oameni au fost uciși de Forțele aeriene din Myanmmar.
14 aprilie: Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE) este lansat de către Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru a căuta viață pe sateliții naturali ai lui Jupiter, cu o dată estimată de sosire în 2031.
15 aprilie: A început un război în Sudan după ce în 15 aprilie RSF (Forțele de sprijin rapid) a atacat capitala Sudanului Khartoum decesele oamenilor care au murit sunt mari, iar mai apoi au început și lupte în Regiunea Darfur cucerind și Aeroportul internațional din Khartoum, între timp Antony Blinken, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, a cerut armistițiu pentru 24 de ore, apoi mai mulți civili au murit, iar RSF a cucerit orașul Nyala, iar mai apoi au cucerit orașul Geneina avansând câtre nordul Sudanului lupte crâncene au continuat iar Marea Britanie, Canada au evacuat civili.
20 aprilie: Are loc Eclipsa de Soare din 20 aprilie 2023.
20 aprilie: Racheta Starship de la SpaceX cea mai mare și mai puternică rachetă construită vreodată, este lansată din Boca Chica, Texas, Statele Unite ale Americii. Explodează la patru minute după lansare.
26 aprilie: Liderul chinez Xi Jinping l-a sunat pe Volodîmîr Zelenski, președintele Ucrainei, la peste o lună după summitul lui Xi Jinping cu președintele rus Vladimir Putin.
28 aprilie: Papa Francisc a vizitat orașul Budapesta și va sta în Ungaria 3 zile.
30 aprilie: Are loc un masacru cu 5 morți și 3 răniți în Texas, Statele Unite ale Americii.
30 aprilie: Alegeri generale în Paraguay.

Mai

2 mai: Formația Aerosmith a anunțat un turneu de adio numit "Peace Out".
3 mai: Are loc un masacru la o școală din Belgrad, Serbia, în care un elev de 13 ani a deschis focul și a ucis 8 elevi și portarul școlii. Este cel mai tânăr elev care a deschis focul în școală.
5 mai: Organizația Mondială a Sănătății anunță că COVID-19 nu mai este considerată o urgență de sănătate globală.
5 mai: Are loc Eclipsa de Lună din 5 mai 2023.

6 mai: Are loc încoronarea regelui Charles al III-lea și a reginei Camilla.

6 mai: Are loc încoronarea regelui Charles al III-lea și a reginei Camilla.
7 mai: Siria este readmisă în Liga Arabă după ce a fost suspendată în 2011.
9–13 mai: Are loc Concursul Muzical Eurovision 2023 în Liverpool, Regatul Unit.
14 mai: Alegeri generale în Turcia.
14 mai: Alegeri generale în Thailanda.
16 mai: Cel puțin trei morți și numeroși răniți într-un atac armat în New Mexico, Statele Unite ale Americii.
17 mai: Inundații au lovit Italia făcând cel puțin doi morți, iar patru persoane sunt date dispărute.
20 mai: Are loc summitul G7 din Hiroshima, Japonia.
21 mai: Alegeri legislative în Grecia

Evenimente anticipate

25 mai: Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă ar urma să fie înlocuit de Marcel Ciolacu, în urma unui acord de rotație din 2021^[1]
8 octombrie: Alegeri generale în Luxemburg
14 octombrie: Alegeri generale în Noua Zeelandă
14 octombrie: Eclipsa de Soare din 14 octombrie 2023
28 octombrie: Eclipsa de Lună din 28 octombrie 2023
29 octombrie/5 noiembrie: Alegeri locale în Republica Moldova
11 noiembrie: Alegeri parlamentare în Polonia
30 noiembrie – 17 decembrie: Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2023
10 decembrie: Alegeri generale în Spania
septembrie-octombrie: Alegeri federale în Austria
decembrie: Concursul Muzical Eurovision Junior 2023 va avea loc în Franța

Decese

Ianuarie

1 ianuarie: Lise Nørgaard, jurnalistă daneză (n. 1917)
2 ianuarie: Dumitru Radu Popescu, scriitor, prozator, dramaturg, scenarist de film, membru titular al Academiei Române (n. 1935)
3 ianuarie: Ib Christensen, politician danez, membru al Parlamentului European (1984–1994), (n. 1930)
3 ianuarie: Mitică Popescu (n. Dumitru Popescu), actor român de film, radio, teatru, televiziune și voce (n. 1936)
6 ianuarie: Gianluca Vialli, antrenor de fotbal și fotbalist profesionist italian (n. 1964)
8 ianuarie: Gundars Bērziņš, politician leton (n. 1959)
8 ianuarie: Christiane Papon, politiciană franceză, membră al Parlamentului European (1987–1989), (n. 1924)
9 ianuarie: Karl Alexander Müller, fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel (1987), (n. 1927)
10 ianuarie: Constantin al II-lea al Greciei, rege al Greciei (1964-1973), (n. 1940)
10 ianuarie: Jeff Beck (Geoffrey Arnold Beck), chitarist britanic (The Yardbirds), (n. 1944)
11 ianuarie: Tatjana Patitz, fotomodel și actriță germană (n. 1966)
12 ianuarie: Lisa Marie Presley, cântăreață americană (n. 1968)
14 ianuarie: Octavian Roske, cercetător român (n. 1956)
16 ianuarie: Gina Lollobrigida (Luigina Lollobrigida), actriță italiană de film (n. 1927)
17 ianuarie: Teodor Corban, actor român (n. 1957)
21 ianuarie: George Banu, teatrolog și profesor universitar român stabilit la Paris (n. 1943)
21 ianuarie: Marek Plura, politician polonez, membru al Parlamentului European (2014–2019), (n. 1970)
22 ianuarie: Hossein Shahabi, regizor, scenarist și producător de film, iranian (n. 1967)
22 ianuarie: Agustí Villaronga, regizor, scenarist și actor spaniol (n. 1953)
27 ianuarie: Sylvia Syms (Sylvia May Laura Syms), actriță britanică (n. 1934)
28 ianuarie: Xavier Rubert de Ventós, politician și scriitor catalan și spaniol, membru al Parlamentului European (1986–1994), (n. 1939)

Februarie

1 februarie: Kadriye Nurmambet, folcloristă și solistă de muzică populară tătărească și turcească, de etnie tătară crimeeană (n. 1933)
2 februarie: Jean-Pierre Jabouille, pilot francez de Formula 1 (n. 1942)
2 februarie: Ioannis Zizioulas, mitropolit ortodox de Pergamon (n. 1931)
3 februarie: Paco Rabanne, designer vestimentar (couturier) francez - basc (n. 1934)
4 februarie: Sherif Ismail, politician egiptean, prim-ministru (2015–2018), (n. 1955)
5 februarie: Pervez Musharraf, președinte al Pakistanului (2001-2008), (n. 1943)
5 februarie: Hansi Schmidt (n. Hans-Günther Schmidt), handbalist german, născut în România (n. 1942)
6 februarie: Răzvan Theodorescu (Emil Răzvan Theodorescu), istoric de artă, politician român, membru titular al Academiei Române (n. 1939)
8 februarie: Ivan Silaev, politician rus, ultimul prim ministru al Uniunii Sovetice (1991), (n. 1930)
9 februarie: Jean-Maurice Dehousse, politician belgian, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1936)
10 februarie: Hugh Hudson, regizor englez de film (n. 1936)
10 februarie: Prințesa Marie Gabrielle a Luxemburgului, prințesă luxemburgheză (n. 1925)
10 februarie: Carlos Saura, regizor spaniol de film (n. 1932)
11 februarie: Hans Modrow, om politic german, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1928)
12 februarie: Lualhati Bautista, scriitoare filipineză (n. 1945)
13 februarie: José María Gil-Robles, om politic spaniol, președinte al Parlamentului European (1997–1999), (n. 1935)
14 februarie: Ovidiu Bojor, fitoterapeut român (n. 1924)
15 februarie: Paul Berg, chimist american, laureat al Premiului Nobel (1980) (n. 1926)
15 februarie: Raquel Welch (n. Jo Raquel Tejada), actriță americană (n. 1940)
16 februarie: Giorgio Ruffolo, politician italian, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1926)
17 februarie: Emil Roman, preot și politician român, membru al Senatului României (n. 1938)
18 februarie: Petăr Jekov, antrenor și jucător de fotbal bulgar, (n. 1944)
20 februarie: Semion Solomonovici Gerștein, fizician teoretician rus (n. 1929)
21 februarie: Amancio Amaro, antrenor și jucător de fotbal spaniol, (n. 1939)
21 februarie: Nadja Tiller, actriță austriacă (n. 1929)
23 februarie: Slim Borgudd, pilot suedez de Formula 1 (n. 1946)
23 februarie: Grigore Posea, specialist în geografie, profesor universitar român (n. 1928)
23 februarie: Constantin Prut, critic și istoric de artă român (n. 1940)
24 februarie: Juraj Jakubisko, regizor de film slovac (n. 1938)
24 februarie: Walter Mirisch, producător american de film (n. 1921)
24 februarie: Georgios Romeos, politician grec, membru al Parlamentului European (1984–1993) (n. 1934)
25 februarie: Victor Babiuc, politician român (n. 1938)
25 februarie: Mihai Șora, filosof și eseist român (n. 1916)
25 februarie: Traute, Prințesa de Lippe, prințesă și filantroapă germană (n. 1925)
26 februarie: Betty Boothroyd, politiciană britanică, membră al Parlamentului European (1973–1979) (n. 1929)
26 februarie: Valeria Ogășanu, actriță română de teatru și film (n. 1946)
26 februarie: Corneliu Vasilescu, pictor și grafician român (n. 1934)
28 februarie: Javad Tabatabai, profesor și prodecan al Facultății de Drept și Științe Politice de la Universitatea din Teheran (n. 1945)

Martie

1 martie: Just Fontaine, fotbalist și antrenor de fotbal francez (n. 1933)
2 martie: Christopher Fowler, scriitor englez de literatură de groază și thriller (n. 1953)
2 martie: Joachim Zeller, politician german, membru al Parlamentului European (2009–2019) (n. 1952)
3 martie: Argentina Menis, atletă română, vicecampioană olimpică (1972) (n. 1948)
3 martie: Kenzaburō Ōe, romancier japonez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1994) (n. 1935)
3 martie: Tom Sizemore, actor și producător de film american (n. 1961)
7 martie: Anton Ionescu, politician român, deputat în Parlamentul României (1996–2004) (n. 1939)
8 martie: Bert I. Gordon, regizor de film american (n. 1922)
8 martie: Chaim Topol, actor israelian de teatru și filme (n. 1935)
11 martie: Alexandru Mesian, ierarh român greco-catolic, episcop de Lugoj (n. 1937)
12 martie: Rudel Obreja, boxer român și om de afaceri (n. 1965)
13 martie: Marija Ujević-Galetović, sculptoriță și pictoriță croată (n. 1933)
14 martie: Richard Wagner, scriitor și publicist de limba germană originar din România (n. 1952)
15 martie: Jonas Šimėnas, politician lituanian, semnatar al Actului de reînființare a statului Lituania (n. 1953)
17 martie: Clarence "Fuzzy" Haskins, cântăreț american (n. 1941)
17 martie: Dubravka Ugrešić, scriitoare croată (n. 1949)
19 martie: Marisol Malaret, fotomodel portoricană (n. 1949)
20 martie: Virginia Zeani, solistă română de operă (n. 1925)
21 martie: Eric Brown, scriitor britanic de science fiction (n. 1960)
23 martie: Tomoko Naraoka, actriță și o seiyu japoneză (n. 1929)
24 martie: Gordon Moore, fizico-chimist și om de afaceri american, fondator al corporației Intel, (n. 1929)
26 martie: Karl-Josef Rauber, arhiepiscop romano-catolic, diplomat emerit al Sfântului Scaun (n. 1934)
29 martie: Tiberiu Ceia, cântăreț român de muzică populară (n. 1940)

Aprilie

1 aprilie: Hristo Jivkov, actor bulgar (n. 1975)
2 aprilie: Pedro Lavirgen, tenor spaniol (n. 1930)
2 aprilie: Vladlen Tatarski, blogger rus (n. 1982)
7 aprilie: Benjamin Ferencz, jurist american, procuror șef în procesele de la Nürnberg (n. 1920)
8 aprilie: Michael Lerner, actor american (n. 1941)
11 aprilie: Meir Shalev, scriitor și publicist israelian (n. 1948)
12 aprilie: Eduard Baghirov, scriitor și blogger rus de origine azeră (n. 1975)
13 aprilie: Mary Quant, designer englez, cunoscută pentru inventarea fustei mini și a pantalonilor scurți pentru femei (n. 1930)
14 aprilie: Abel Posse, scriitor argentinian (n. 1934)
18 aprilie: Iulia Marin, ziaristă română (n. 1990)
19 aprilie: Sanda Manu, regizoare română de teatru (n. 1933)
23 aprilie: Radu Cosașu, eseist român, jurnalist și scriitor (n. 1930)
24 aprilie: Senahid Halilović, lingvist și profesor universitar bosniac (n. 1958)
25 aprilie: Harry Belafonte, cântăreț și actor american (n. 1927)
27 aprilie: Jean-Paul Costa, politician tunisian, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului (2007–2011) (n. 1941)
29 aprilie: Nicolae Neagoe, sportiv (bober) român, medaliat olimpic (1968) (n. 1941)

Mai

2 mai: Guido Sacconi, politician italian, membru al Parlamentului European (1999–2004) (n. 1948)
3 mai: Nikica Valentić, politician croat, prim-ministru al Republicii Croate (1993–1995) (n. 1950)
5 mai: Haidar Haidar, scriitor sirian (n. 1937)
5 mai: Philippe Sollers, scriitor francez (n. 1936)
7 mai: Soňa Červená, mezzosoprană cehă (n. 1925)
9 mai: Tom Spencer, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979–1984, 1989–1999) (n. 1948)
13 mai: Jürgen Trumpf, diplomat și om politic german. secretar general al Consiliului Uniunii Europene (1994–1999) (n. 1931)
15 mai: Robert Lucas Jr., economist american, laureat al Premiului Nobel (1995) (n. 1937)
24 mai: George Maharis, actor și cântăreț american (n. 1928)
24 mai: Tina Turner, cântăreață, actriță, scriitoare și compozitoare pop-rock americană (n. 1939)
25 mai: Ghergana Koceanova, model bulgar (n. 1985)
26 mai: Roberto Cicciomessere, politician italian, membru al Parlamentului European (1984–1989) (n. 1946)
28 mai: Harald zur Hausen, medic german, laureat al Premiului Nobel (2008) (n. 1936)
31 mai: Ama Ata Aidoo, scriitoare ghaneză (n. 1942)

Galeria celor decedați în 2023

2 ianuarie: Dumitru Radu Popescu, scriitor, prozator, dramaturg, scenarist de film, membru titular al Academiei Române
3 ianuarie: Mitică Popescu, actor român important de film, radio, teatru, televiziune și voce
6 ianuarie: Gianluca Vialli, antrenor de fotbal și fotbalist profesionist italian
9 ianuarie: Karl Alexander Müller, fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel
10 ianuarie: Constantin al II-lea, fost rege al Greciei între 1964-1973
10 ianuarie: Jeff Beck, chitarist britanic
12 ianuarie: Lisa Marie Presley, cântăreață americană
16 ianuarie: Gina Lollobrigida, actriță italiană de film
21 ianuarie: George Banu, teatrolog și profesor universitar român stabilit la Paris
21 ianuarie: Marek Plura, politician polonez, membru al Parlamentului European
Hossein Shahabi, regizor de film, scenarist și producător de film iranian
22 ianuarie: Agustí Villaronga, regizor, scenarist și actor spaniol
28 ianuarie: Xavier Rubert de Ventós, politician și scriitor catalan și spaniol, membru al Parlamentului European
2 februarie: Jean-Pierre Jabouille, pilot francez de Formula 1
2 februarie: Ioannis Zizioulas, mitropolit ortodox de Pergamon
4 februarie: Sherif Ismail, politician egiptean, fost prim-ministru
5 februarie: Pervez Musharraf, politician pakistanez, fost președinte al Pakistanului
6 februarie: Răzvan Theodorescu, istoric de artă, politician român, membru titular al Academiei Române
8 februarie: Ivan Silaev, politician rus, ultimul prim ministru al Uniunii Sovetice
10 februarie: Carlos Saura, regizor spaniol
11 februarie: Hans Modrow, om politic german, membru al Parlamentului European
13 februarie: José María Gil-Robles, om politic spaniol, președinte al Parlamentului European
15 februarie: Paul Berg, chimist american, laureat al Premiului Nobel
15 februarie: Raquel Welch, actriță americană
16 februarie: Giorgio Ruffolo, politician italian, membru al Parlamentului European
18 februarie: Petăr Jekov, antrenor și jucător de fotbal bulgar
21 februarie: Amancio Amaro, antrenor și jucător de fotbal spaniol
21 februarie: Nadja Tiller, actriță austriacă
23 februarie: Slim Borgudd, pilot suedez de Formula 1
24 februarie: Juraj Jakubisko, regizor de film slovac
25 februarie: Victor Babiuc, politician român
25 februarie: Mihai Șora, filosof și eseist român
26 februarie: Betty Boothroyd, politiciană britanică, membră al Parlamentului European
1 martie: Just Fontaine, fotbalist și antrenor de fotbal francez
2 martie: Joachim Zeller, politician german, membru al Parlamentului European
3 martie: Argentina Menis, atletă română, vicecampioană olimpică
3 martie: Kenzaburō Ōe, romancier japonez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură
3 martie: Tom Sizemore, actor (Salvați soldatul Ryan) și producător de film american
8 martie: Chaim Topol, actor israelian de teatru și filme
14 martie: Richard Wagner, scriitor și publicist de limba germană originar din România
17 martie: Dubravka Ugrešić, scriitoare croată
19 martie: Marisol Malaret, fotomodel portoricană
20 martie: Virginia Zeani, solistă română de operă
23 martie: Tomoko Naraoka, actriță și o seiyu japoneză
24 martie: Gordon Moore, fizico-chimist și om de afaceri american, fondator al corporației Intel
26 martie: Karl-Josef Rauber, arhiepiscop romano-catolic, diplomat emerit al Sfântului Scaun
7 aprilie: Benjamin Ferencz, jurist american, procuror șef în procesele de la Nürnberg
13 aprilie: Mary Quant, designer englez, cunoscută pentru inventarea fustei mini și a pantalonilor scurți pentru femei
27 aprilie: Jean-Paul Costa, politician tunisian, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului
3 mai: Nikica Valentić, politician croat, prim-ministru al Republicii Croate
5 mai: Philippe Sollers, scriitor francez
7 mai: Soňa Červená, mezzosoprană cehă
24 mai: George Maharis, actor și cântăreț american
24 mai: Tina Turner, cântăreață, actriță, scriitoare și compozitoare pop-rock americană
28 mai: Harald zur Hausen, medic german, laureat al Premiului Nobel

Note

^ Va fi aplicată celebra „rotativă” la guvernare stabilită de PNL și PSD?, 29 decembrie 2022, hotnews.ro

Vezi și

[1] Va fi aplicată celebra „rotativă” la guvernare stabilită de PNL și PSD?, 29 decembrie 2022, hotnews.ro

[1]