Bujor Nedelcovici

prozator, dramaturg, eseist, critic cinematografic, publicist român
Bujor Nedelcovici
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Bârlad, Tutova, România Modificați la Wikidata
Decedat (87 de ani) Modificați la Wikidata
Paris, Franța Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata

Grigore Sergiu (Bujor) Nedelcovici[2] (n. , Bârlad, Tutova, România – d. , Paris, Franța) a fost un romancier și eseist român, stabilit din 1987 la Paris, Franța.

Biografie

modificare

A absolvit în 1959 Facultatea de Drept din București. A fost avocat la Baroul de Avocați din Ploiești, de unde a fost radiat din motive politice (după arestarea tatălui), fiind obligat să muncească timp de 12 ani pe diverse șantiere și uzine din țară: Bicaz, Brașov, București.

Din anul 1987 alege calea exilului,[3] trăiește la Paris, unde continuă să scrie. Susține un ciclu de conferințe în Statele Unite și publică în Canada (La Revue Cité Libre) eseul Întâlnirea cu secolul al XXI-lea. Din 1987, face parte din colegiul de redacție al revistei Esprit, unde publică articole și eseuri. Este căsătorit cu Carmen Lăzăroiu, fosta soție a lui Dinu Patriciu.

A decedat în 18 noiembrie 2023 la Spitalul „Sf. Antoine”[4] din Paris.[5] După moartea sa, a avut loc o slujbă funerară în 28 noiembrie 2023, la Catedrala Greco-Ortodoxă „Sf. Ștefan” din Paris,[4][5] care a fost oficiată de preotul român Valentin Bretan, și, ulterior, o altă ceremonie la casa funerară a Cimitirului Père Lachaise.[4] Corpul neînsuflețit al scriitorului a fost incinerat în aceeași zi la Crematoriul cimitirului Père Lachaise.[5] Urna cu cenușă urma să fie transportată ulterior în România și depusă în mormântul familiei Nedelcovici de la Mănăstirea Ghighiu.[4]

Opera publicată în România

modificare

Opera publicată în Franța

modificare

Filmografie

modificare

Scenarist

modificare

Faleze de nisip

modificare

În 1981, romanul Zile de nisip este ecranizat (Faleze de nisip), dar filmul este imediat retras în urma criticilor lui Ceaușescu. În 1982, devine redactorul-șef al "Almanahului Literar" și șeful secției de proză al Asociației Scriitorilor din București.

Somnul insulei

modificare

Romanul Al doilea mesager, interzis de cenzura din România, apare la Editura Albin Michel de la Paris și obține Premiul Libertății oferit de PEN-Club Français. Acest roman a fost ecranizat în România de regizorul Mircea Veroiu în 1992, pelicula fiind intitulată Somnul insulei.

  • Premiul Asociației Scriitorilor din București, 1974, pentru romanul Noaptea
  • Premiul Uniunii Scriitorilor, 1979, pentru romanul Zile de nisip; 1993, pentru romanul Dimineața unui miracol
  • Premiul Libertății, acordat de Pen Club Français, 1986, pentru romanul Al doilea mesager
  • Premiul Academiei Româno-Americane de Artă și Știință, 1992, pentru romanul Al doilea mesager
  • Chevalier de l'Ordre des Arts et Lettres, 1990
  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Lista membrilor DACIN SARA Arhivat în , la Wayback Machine., orda.ro, 6 mai 2014, accesat 2016-12-28
  3. ^ „Bujor Nedelcovici” Arhivat în , la Wayback Machine. de Alex. Ștefănescu, România literară, 4/2004
  4. ^ a b c d „Scriitorul și disidentul jurist Bujor Nedelcovici s-a stins. Mesaje de condoleanțe. In Memoriam”, Newsflash, , accesat în  
  5. ^ a b c Magdalena Popa Buluc (), „Prozatorul Bujor Nedelcovici s-a stins”, Jurnalul Național, accesat în  
  6. ^ Lansarea volumului de fotografie 'Lectorul de imagini', 23 noiembrie 2006, Amos News, accesat la 22 iunie 2013

Legături externe

modificare
Interviuri