1991

Secole: Secolul XIX - Secolul XX - Secolul XXI

Decenii: Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 - Anii 1990 - Anii 2000 Anii 2010 Anii 2020 Anii 2030 Anii 2040

Anii: 1986 1987 1988 1989 1990 - 1991 - 1992 1993 1994 1995 1996

---

1991 (MCMXCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.

Evenimente

1991
17 ianuarie: Războiul din Golf. Operațiunea Furtună în deșert.
Căderea guvernului Roman și instalarea guvernului Theodor Stolojan.	Puciul din august de la Moscova.

29 mai: Deschiderea rețelei feroviare germane de mare viteză

Ianuarie

• 12 ianuarie: Congresul american a răspuns pozitiv demersului propus de președintele George H. W. Bush, de a lua parte la confruntările militare din Golful Persic.
• 13 ianuarie: Trupele sovietice au ocupat Departamentul Securității Statului (tipografia din Vilnius). A avut loc atacul asupra televiziunii și centrului de presă din Vilnius, soldat cu morți și răniți.
• 16 ianuarie: Lansarea operațiunii „Furtună în deșert” (ora 3:00, ora Bagdadului) pentru eliberarea Kuweitului, invadat la 2 august 1990 de Irak. Are loc primul atac aerian declanșat de coaliția internațională (SUA, Marea Britanie, Arabia Saudită, Kuweit) împotriva Irakului.
• 17 ianuarie: Harald al V-lea al Norvegiei devine rege după moartea tatălui său, Olav al V-lea.
• 30 ianuarie: La Bruxelles „Grupul celor 24” hotărăște să includă România între țările est-europene beneficiare de asistență în cadrul programului PHARE, program inițiat în 1989 și având în vedere ajutorarea prin credite și asistență tehnico–economică a fostelor țări socialiste.

Februarie

• 1 februarie: România a obținut statutul de „invitat special” la Consiliul Europei. La 7 octombrie 1993 va avea loc ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline.

Martie

• 3 martie: Letonia și Estonia votează pentru independența față de Uniunea Sovietică.
• 15 martie: A luat ființă Fundația Europeană Nicolae Titulescu, cu scopul de a onora memoria marelui diplomat român, de a stimula și întreține interesul pentru viața și activitatea diplomatică a lui Nicolae Titulescu.

Aprilie

• 9 aprilie: Georgia își declară independența față de Uniunea Sovietică.
• 20 aprilie: Banca Națională a României lansează prima emisiune post-revoluționară de bancnote, dedicată sculptorului Constantin Brâncuși, respectiv bancnota de 500 de lei.
• 30 aprilie: Un ciclon care a lovit Bangladesh-ul a dus la uciderea a 138.000 de oameni.

Mai

• 15 mai: Édith Cresson devine prima femeie premier a Franței.
• 21 mai: La Madras, India, fostul prim-ministru Rajiv Gandhi este asasinat.
• 29 mai: Președintele federal Richard von Weizsäcker inaugurează sistemul german Intercity-Express în noua gară Kassel-Wilhelmshöhe de pe linia feroviară de mare viteză Hanovra-Würzburg.

Iunie

• 14 iunie: La intrarea în Parcul Libertății din București a fost ridicată o cruce în memoria victimelor din 13-15 iunie.
• 12 iunie: Boris Elțin a devenit primul președinte rus ales de un electorat. Va începe mandatul de 5 ani la 10 iulie.
• 14 iunie: 700 de morți în erupția vulcanului Pinatubo din Filipine.
• 24 iunie: Parlamentul României a declarat nul Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939.
• 25 iunie: Croația și Slovenia își declară independența față de Iugoslavia.

Iulie

• 7 iulie: S-a constituit Partidul Alianței Civice, care, la 28 martie 1998, va fuziona cu Partidul Național Liberal.
• 11 iulie: O eclipsă totală de soare este vizibilă în Hawaii, Mexic, America Centrală, Columbia și Brazilia.

August

• 7 august: Shapour Bakhtiar, fostul prim-ministru al Iranului este asasinat.
• 19 august: Prăbușirea Uniunii Sovietice: Președintele Mihail Gorbaciov (aflat în vacanță în Crimeea) este pus sub arest la domiciliu și se încearcă restaurarea statului unional.
• 20 august: Estonia își declară independența față de Uniunea Sovietică.
• 21 august: Lovitura de stat din Uniunea Sovietică a eșuat, organizatorii au fost arestați și Gorbaciov s-a reîntors ca președinte al Uniunii Sovietice.
• 21 august: Letonia își declară independența față de Uniunea Sovietică.
• 22 august: Reîntroducerea drapelului de stat tricolor al Rusiei. Ziua drapelului de stat al Federației Ruse.
• 24 august: Ucraina își declară independența față de Uniunea Sovietică.
• 27 august: Republica Moldova își declară independența față de Uniunea Sovietică.
• 30 august: Azerbaidjan își declară independența față de Uniunea Sovietică.
• 31 august: Kârgâzstan și Uzbekistan își declară independența față de Uniunea Sovietică.

Septembrie

• 2 septembrie: Statele Unite recunosc independența Estoniei, Letoniei și Lituaniei.
• 6 septembrie: Uniunea Sovietică recunoaște independența statelor baltice.
• 6 septembrie: Orașul Sankt Petersburg își recuperează numele după ce a fost numit Leningrad în 1924.
• 8 septembrie: Macedonia devine independentă.
• 21 septembrie: Sovietul suprem al Armeniei a proclamat Republica Armenia stat independent.
• 26 septembrie: A patra mineriadă: Minerii revin în Piața Victoriei. Au loc negocieri cu ușile închise, între reprezentanții minerilor și cei ai conducerii țării. Se obține demisia guvernului Roman, anunțată la ora 12:30, din balconul Palatului Victoria. Seara, minerii încearcă să pătrundă în sediul Televiziunii Române. Au loc scene de violență și de vandalism.

Octombrie

• 16 octombrie: S-a instalat guvernul condus de Theodor Stolojan și a funcționat până în noiembrie 1992.
• 20 octombrie: Ayrton Senna câștigă cel de-al 3-lea său titlu mondial la Formula 1.
• 27 octombrie: Primele alegeri parlamentare libere în Polonia.
• 27 octombrie: Turkmenistanul își declară independența față de Uniunea Sovietică.

Noiembrie

• 2 noiembrie: Bartolomeu I devine Patriarh al Constantinopolului.
• 21 noiembrie: Adunarea Constituantă aprobă noua Constituție a României.
• 23 noiembrie: Freddie Mercury anunță public că are SIDA; va muri a doua zi.

Decembrie

• 4 decembrie: Corespondentul Associated Press, Terry Anderson a fost eliberat după ce a fost ținut ostatic în Liban, vreme de șapte ani.
• 8 decembrie: A fost adoptată, prin referendum național, noua Constituție a României, aprobată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991; elaborarea, dezbaterea și adoptarea Constituției au durat un an și jumătate.
• 8 decembrie: Președintele rus Boris Elțin și omologii săi din Ucraina și Belarus au semnat actul de deces al Uniunii Sovietice, care a durat aproape 70 de ani și a cărei dispariție a marcat sfârșitul unei ordini mondiale bazate pe rivalitatea URSS-SUA.
• 12 decembrie: România: Curtea Supremă de Justiție, Secția militară, i-a declarat nevinovați pe foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR.
• 21 decembrie: CSI (Comunitatea Statelor Independente). Asociație liberă de state suverane din care fac parte Rusia și alte zece republici care aparțineau fostei URSS: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, R. Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan.
• 25 decembrie: Mihail Gorbaciov anunță într–o declarație televizată că demisionează din funcția de președinte al URSS, având în vedere situația creată odată cu formarea CSI (Comunitatea Statelor Independente).
• 25 decembrie: Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice hotărăște schimbarea denumirii statului din U.R.S.S. (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) în Federația Rusă.
• 31 decembrie: Oficial Uniunea Sovietică încetează să mai existe.

Nașteri

• 16 februarie: Prințesa Alexandra de Luxembourg
• 17 februarie: Ed Sheeran (n. Edward Christopher Sheeran), cantautor britanic
• 23 mai: Lena Meyer-Landrut, cântăreață germană de muzică pop
• 31 iulie: Filipa Azevedo, cântăreață portugheză
• 5 august: Esteban Gutiérrez, pilot de curse mexican
• 27 septembrie: Simona Halep, jucătoare română de tenis de câmp
• 11 decembrie: Anna Bergendahl, cântăreață suedeză
• 24 decembrie: Louis Tomlinson, cântăreț britanic de muzică pop

Decese

Ianuarie

• 5 ianuarie: Vasile „Vasko” Popa, 68 ani, poet sârb de origine română (n. 1922)
• 11 ianuarie: Carl David Anderson, 85 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (1936), (n. 1905)
• 17 ianuarie: Regele Olav al V-lea al Norvegiei (n. Alexander Edward Christian Frederik), 87 ani (n. 1903)
• 21 ianuarie: Ileana de România, 82 ani, fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria (n. 1909)
• 29 ianuarie: Inoue Yasushi, 83 ani, scriitor japonez (n. 1907)
• 30 ianuarie: John Bardeen, 82 ani, fizician american, dublu laureat al Premiului Nobel (1956 și 1972), (n. 1908)

Februarie

• 13 februarie: Georg Moritz, Prinț Ereditar de Saxa-Altenburg (n. Wilhelm Georg Moritz Ernst Albert Frederick Karl Konstantin Eduard Max), 90 ani (n. 1900)

Martie

• 2 martie: Serge Gainsbourg, 62 ani, muzician, actor francez de etnie evreiască (n. 1928)
• 14 martie: Aladár Gerevich, 81 ani, scrimer olimpic maghiar (n. 1910)
• 30 martie: Nikola Todev, 62 ani, actor bulgar (n. 1928)

Aprilie

• 3 aprilie: Henry Graham Greene, prozator britanic (n. 1904)
• 8 aprilie: Per Yngve Ohlin („Dead”), solist vocal suedez (Mayhem), (n. 1969)

Mai

• 6 mai: Virgil Calotescu, 63 ani, regizor român (n. 1928)
• 21 mai: Ioan Petru Culianu, 41 ani, istoric al religiilor, medievalist român (n. 1950)

Iulie

• 1 iulie: Alfred Eisenbeisser-Fieraru, 83 ani, fotbalist (mijlocaș) român (n. 1908)

August

• 9 august: Cella Delavrancea, 103 ani, pianistă, scriitoare română (n. 1887)
• 21 august: Eugen Jebeleanu, 80 ani, poet român (n. 1911)

Septembrie

• 3 septembrie: Frank Capra, 94 ani, regizor american (n. 1897)
• 3 septembrie: Elvira Godeanu, 87 ani, actriță română (n. 1904)
• 9 septembrie: Henri H. Stahl, 90 ani, antropolog cultural, etnograf român (n. 1901)
• 28 septembrie: Miles Davis (n. Miles Dewey Davis), 65 ani, trompetist și compozitor american de jazz (n. 1926)

Noiembrie

• 14 noiembrie: Constantin Chiriță, 66 ani, prozator român (n. 1925)
• 24 noiembrie: Freddie Mercury (n. Farrokh Bulsara), 45 ani, muzician britanic (Queen), născut în Tanzania (n. 1946)

Decembrie

• 3 decembrie: Petre Țuțea, 89 ani, eseist, filosof român (n. 1902)

Premii Nobel

• Chimie: Richard R. Ernst (Elveția)
• Economie: Ronald Coase (Regatul Unit)
• Fizică: Pierre-Gilles de Gennes (Franța)
• Literatură: Nadine Gordimer (Africa de Sud)
• Medicină: Erwin Neher, Bert Sakmann (Germania)
• Pace: Aung San Suu Kyi (Birmania)