Boris Elțîn

primul Președinte al Rusiei
(Redirecționat de la Boris Elțin)
Boris Elțin
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Butka⁠(d), URSS Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani)[5][1][2][3] Modificați la Wikidata
Moscova, Rusia[6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Novodevicii[*][7] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (insuficiență cardiacă) Modificați la Wikidata
PărințiNikolai Ignatievici Elțin[*][[Nikolai Ignatievici Elțin (27 Jun 1906 - certain 30 May 1977)|​]]
Claudia Vasilievna Jeltsina[*][[Claudia Vasilievna Jeltsina (1908 - 1993)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriMikhail Yeltsin[*][[Mikhail Yeltsin |​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuNaina Iosifovna Elțina[*][[Naina Iosifovna Elțina (former First Lady of Russia)|​]] () Modificați la Wikidata
CopiiTatiana Iumașeva[*][[Tatiana Iumașeva (politiciană rusă)|​]]
Elena Borisovna Okulova[*][[Elena Borisovna Okulova (Boris Yeltsin's daughter)|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieUniunea Republicilor Sovietice Socialiste ()
 Rusia () Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Ortodoxă Rusă
creștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațieinginer constructor[*]
politician Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiEkaterinburg ()
Moscova () Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[8][9] Modificați la Wikidata
Comandant suprem al Forțelor Armate ale Federației Ruse Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
ministr oboronî Rossiiskoi Federații Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deKonstantin Ivanovici Kobeț[*][[Konstantin Ivanovici Kobeț (Soviet general (1939-2012))|​]]
Succedat dePavel Sergheevici Graciiov[*][[Pavel Sergheevici Graciiov (Russian general)|​]]
Prim-ministru al Rusiei Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Succedat deEgor Gaidar
Primul președinte al Rusiei Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Succedat deVladimir Putin
predsedatel Verhovnogo Soveta Rossiiskoi Federații Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deVitali Ivanovici Vorotnikov[*][[Vitali Ivanovici Vorotnikov (politician rus)|​]]
Succedat deХасбулатов[*][[Хасбулатов (politician rus)|​]]
First Secretary of the Moscow Communist Party Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deViktor Vasilievici Grișin[*][[Viktor Vasilievici Grișin (Soviet politician (1914-1992))|​]]
Succedat deZaikov, Lev Nikolaevici[*][[Zaikov, Lev Nikolaevici (politician rus)|​]]
deputat Verhovnogo Soveta RSFSR Modificați la Wikidata
Membru al Sovietului Suprem al URSS Modificați la Wikidata
Sovet Ministrov SSSR Modificați la Wikidata
Deputat al poporului URSS Modificați la Wikidata
cilen Prezidiuma Verhovnogo Soveta SSSR Modificați la Wikidata
Sekretariat ȚK KPSS Modificați la Wikidata
Sverdlovsk regional committee of CPSU Modificați la Wikidata

PremiiOrdinul Lenin ()
Ordinul Steagul Roșu al Muncii (august 1971)
Ordinul Steagul Roșu al Muncii (ianuarie 1974)
Ordinul Insigna de Onoare ()
iubileinaia medal «V pameat 1000-letia Kazani»[*][[iubileinaia medal «V pameat 1000-letia Kazani» |​]] ()
medal «V oznamenovanie 100-letia so dnea rojdenia Vladimira Ilicea Lenina»[*][[medal «V oznamenovanie 100-letia so dnea rojdenia Vladimira Ilicea Lenina» (commemorative medal of the Soviet Union)|​]] (noiembrie 1969)
iubileinaia medal «Tridțat let Pobedî v Velikoi Otecestvennoi voine 1941—1945 gg.»[*][[iubileinaia medal «Tridțat let Pobedî v Velikoi Otecestvennoi voine 1941—1945 gg.» (commemorative medal of the Soviet Union)|​]] (aprilie 1975)
iubileinaia medal «60 let Voorujionnîh Sil SSSR»[*][[iubileinaia medal «60 let Voorujionnîh Sil SSSR» (commemorative medal of the Soviet Union)|​]] (ianuarie 1978)
Ordinul Olimpic de Aur[*] ()
...mai multe...
Partid politicIND (din )
КПСС ()
Alma materUralski gosudarstvennîi tehniceski universitet[*][[Uralski gosudarstvennîi tehniceski universitet (higher education institute in Yekaterinburg, Sverdlovsk Oblast, Russia)|​]]
Uralski federalnîi universitet[*][[Uralski federalnîi universitet (university)|​]]
Semnătură

Boris Nikolaievici Elțîn (în rusă Бори́с Никола́евич Е́льцин; n. , Butka⁠(d), URSS – d. , Moscova, Rusia) a fost un politician rus. În 1991 a devenit primul președinte al Rusiei, fiind primul conducător din istoria acestei țări ales în mod direct.

Tinerețea modificare

S-a născut într-o familie modestă din Sverdlovsk (astăzi Ekaterinburg).

În clasa a șaptea din școala generală, a pierdut două degete de la mâna stângă în urma exploziei unei grenade neexplodate din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Handicapul nu l-a împiedicat să urmeze, cu rezultate excepționale, Liceul Pușkin din Berezniki, regiunea Perm și apoi Institutul Politehnic Ural, cu specializarea „Construcții”.

Ascensiunea politică modificare

În 1961, încurajat de „dezghețul” lui Nikita Hrușciov, se înscrie în Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) și în 1969 ajunge în nomenclatura de partid, lucrând în administrația comunistă. Manifestând calități organizatorice deosebite, avansează pe linie de partid și ajunge secretar de partid al regiunii Sverdlovsk, calitate în care dispune distrugerea casei Ipatiev, unde fusese asasinat ultimul țar, Nicolae al II-lea. La 24 decembrie 1985 devine primar al Moscovei (de fapt Prim-secretar al Comitetului Orășenesc Moscova al PCUS), funcție pe care o deține până în 1987 când este demis datorită criticilor vehemente la adresa lui Gorbaciov si a ritmului reformelor, considerat de el ca fiind „prea lent”.

În martie 1989 a fost ales în Congresul Deputaților Poporului și a câștigat un loc în Sovietul Suprem. În mai 1990 a fost numit președinte al Sovietului Suprem al RSFSR. În iunie RSFSR și-a proclamat independența, iar în iulie Elțîn a părăsit PCUS. În alegerile prezidențiale democratice din Rusia de pe 12 iunie 1991, Elțîn a câștigat 57% din voturile populare, și a fost învestit în funcție pe 10 iulie.

Pe 18 august 1991 a început o lovitură de stat împotriva lui Gorbaciov (și a lui Elțîn), condusă de comuniști în frunte cu Kriușkov. Gorbaciov a fost reținut în Crimeea, în vreme ce Elțîn s-a deplasat spre Casa Albă a Rusiei pentru a ține piept loviturii de stat. Casa Albă a fost asediată de armată, dar, confruntate cu demonstrații populare masive, trupele s-au retras, în vreme ce Elțîn ținea un discurs memorabil de pe turela unui tanc. Până pe 21 august majoritatea liderilor loviturii de stat au părăsit Moscova, iar Gorbaciov a fost „salvat” din Crimeea și readus în Moscova. Elțîn a fost salutat în întreaga lume ca un erou pentru că a salvat Uniunea Sovietică de revenirea tiraniei și lumea întreagă de reaprinderea Războiului Rece.

La începutul lui decembrie 1991, Ucraina a votat independența de Uniunea Sovietică. O săptămână mai târziu, președinții Rusiei, Ucrainei și Belarusului au pus bazele Comunității Statelor Independente. Pe 24 decembrie, Rusia a preluat locul URSS de la Națiunile Unite. În ziua următoare, președintele Gorbaciov a demisionat, iar URSS a încetat să mai existe.

Pe 9 august 1999, Elțîn și-a demis prim-ministrul, Serghei Stepașin, și, pentru a patra oară, întregul său cabinet.

Declinul modificare

Elțîn a rămas Președinte al Rusiei până pe 31 decembrie 1999, fără a se mai ridica, pe plan istoric și personal, la înălțimea la care l-au dus evenimentele din 1991. A demisionat pe 31 decembrie 1999, numindu-l pe Vladimir Putin președinte interimar, până la noile alegeri din 26 martie 2000.

Problemele personale și de sănătate ale lui Elțîn, alcoolic înveterat, au fost de multe ori în atenția presei mondiale. Ca de exemplu, într-o conferință în aer liber cu Bill Clinton, i-a spus acestuia că „este un dezastru”. A fost filmat de mai multe ori jucând „kalinka” pe diferite scene, aruncând o femeie în apă de pe un doc, când a băut pahare întregi cu tărie sau bere. Odată cu trecerea anilor, Elțîn a început să fie privit ca un conducător din ce în ce mai fragil, despre a cărui moarte iminentă s-a discutat adeseori.[necesită citare]

Decesul și funeraliile modificare

Boris Elțîn a decedat pe 23 aprilie 2007 la ora 15:45 ora de la Moscova la Spitalul Clinic Central, ca urmare a unui stop cardiac provocat de boala cardiovasculară progresivă și apoi de insuficiența mai multor organe, adică disfuncția multor organe interne cauzate de o boală a sistemului cardiovascular, a declarat într-un interviu acordat RIA Novosti, șeful Centrului Medical al Oficiului președintelui Rusiei, Serghei Mironov.[10] În același timp, în programul de știri „Vesti”, el a raportat un alt motiv pentru moartea ex-președintelui: „Elțîn a suferit o infecție cataral-virală destul de severă (răceală) care a lovit foarte dur toate organele și sistemele”, Elțîn a fost spitalizat cu 12 zile înainte de moartea sa.[11]

Note modificare

  1. ^ a b c d „Boris Elțin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b c d Boris Yeltsin, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ a b Boris Yeltsin, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/europe/6584481.stm  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ „Boris Elțin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ Новодевичье кладбище, Московский справочник ритуальных услуг (în rusă) 
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ Названа причина смерти Бориса Ельцина РИА «Новости», 23 апреля 2007
  11. ^ Ельцин был госпитализирован за 12 дней до смерти

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Boris Elțin


Predecesor:
Oleg Lobov
Prim-ministru al Rusiei
6 noiembrie 1991—15 iunie 1992
Succesor:
Egor Gaidar
Predecesor:
-
Președinte al Rusiei
10 iulie 1991—31 decembrie 1999
Succesor:
Vladimir Putin